Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii. CDC: noua variantă SARS-CoV-2 (B.1.1.7) ar putea deveni dominantă în SUA până în luna martie




Accesează Esențial Covid-19

Esential Covid-19: cele mai importante informații
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

 

Știrile săptămânii 11-17 ianuarie 2021

 

Studiu CDC: Peste jumătate dintre infecțiile cu SARS-CoV-2 sunt transmise de la persoane asimptomatice

Identificarea și izolarea persoanelor simptomatice cu boala COVID-19 nu este suficientă pentru controlul răspândirii SARS-CoV-2. Peste jumătate dintre cazuri sunt transmise de persoane asimptomatice, conform unei noi analize realizată de CDC (Centers for Disease Control and Prevention).

Există mai mulți factori care influențează modul în care se transmite SARS-Cov-2. Echipa care a realizat studiul a analizat mai multe scenarii pe baza unui model matematic. A fost luată în considerare variabilitatea care există în ceea ce privește perioada în care o persoană este contagioasă și modul în care transmit boala persoanele asimptomatice

abonare

Pe baza rezultatelor mai multor studii realizate în 2020, perioada medie de incubație a fost stabilită la 5 zile, 95% dintre persoanele simptomatice dezvoltând simptome până în ziua 12. Perioada în care persoanele infectate sunt contagioase s-a considera a fi de 10 zile, cu un vârf între 3 și 7 zile.

59% dintre cazurile de infecție au apărut în urma contactului cu persoane asimptomatice (35% de la persoane pre-simptomatice și 24% de la cei care rămân asimptomatici).

În acest context, măsurile de protecție precum purtarea măștii, distanțarea fizică alături de testarea masivă a persoanelor asimptomatice sunt elemente esențiale pentru controlul pandemiei. „În absența utilizării pe scară largă a unor vaccinuri sau tratamente eficiente care pot combate infecția, controlul SARS-CoV-2 nu se poate baza doar pe identificarea și izolarea cazurilor simptomatice”, menționează autorii studiului.


Agenția Europeană a Medicamentului a primit cererea pentru autorizația condiționată de punere pe piață a vaccinului COVID-19 produs de AstraZeneca/Oxford

Evaluarea vaccinului contra COVID-19 produs de AstraZeneca și Oxford se realizează sub procedură accelerată, iar Agenția Europeană a Medicamentului a primit pe 12 ianuarie cererea pentru autorizație condiționată de punere pe piață. Se așteaptă ca decizia EMA să fie emisă pe 29 ianuarie, în urma unei ședințe a Comitetului pentru Produse Medicale de Uz Uman (CHMP), dacă datele asupra calității, siguranței și eficacității vaccinului sunt complete.

Dacă EMA ajunge la concluzia că beneficiile vaccinului depășesc riscurile va recomanda acordarea autorizației de punere pe piață, iar Comisia Europeană va emite decizia finală în decurs de câteva zile.

Vaccinul AstraZeneca (ChAdOx1 nCoV-19) folosește un vector viral (un virus din familia adenovirusurilor) pentru a livra o genă care codifică proteina spike în organismul uman. Adenovirusul folosit ca vector pătrunde în celulele umane, dar nu se poate replica, nu este infecțios. Gena care codifică proteina spike din structura SARS-CoV-2 este introdusă sub forma unui fragment de ADN dublu catenar. După ce vaccinul e administrat, acesta intră în celule și pătrunde la nivelul nucleului. Gena este copiată într-o moleculă de ARN care iese din nucleu ulterior și ajunge la nivelul ribozomilor unde se produce proteina S. Sistemul imun va detecta această structură antigenică și se vor produce anticorpi și limfocite T.

Datele dintr-un studiu clinic publicat recent sugerează că vaccinul are o eficacitate cuprinsă între 62% și 90%, în funcție de doza inițială folosită. Marea Britanie a autorizat deja vaccinul pentru utilizare în regim de urgență, în decembrie 2020.


Detectarea răspândirii globale a noilor variante SARS-CoV-2: rolul secvențierii genomice

Pentru a caracteriza distribuția internațională a noilor variante SARS-CoV-2 raportate inițial în Marea Britanie (B.1.1.7) și Africa de Sud (B.1.351), datele publicate în GISAID (Global initiative on sharing all influenza data) asupra genomurilor virale secvențiate în diferite țări au fost analizate într-un nou studiu. Până la 7 ianuarie, 45 de țări au raportat prezența B1.1.7 și 13 țări au identificat B.1.351. Deși a fost raportată o creștere a prevalenței noilor variante, există diferențe majore între strategiile de secvențiere a genomului viral la nivel global. Numărul de genomuri care aparțin variantelor B1.1.7 și B1.351 raportate de fiecare țară depinde de:

  • Intensitatea eforturilor pentru monitorizare genomică
  • Promptitudinea răspunsurilor față de posibilitatea introducerii de noi variante
  • Volumul traficului internațional
  • Gradul de transmitere locală în urma introducerii dintr-o altă țară

Dintre țările care au primit peste 5.000 de persoane din Londra, 16 au secvențiat B1.1.7. Dintre cele 45 de țări care au identificat varianta din UK, doar 6 realizează supraveghere genomică de rutină (Danemarca, Marea Britanie, Islanda, Olanda, Australia și Suedia), 3 au prioritizat secvențierea pornind de la lipsa amplificării genei S la testele PCR, 30 au realizat secvențiere în cazurile celor au venit din UK.

Dintre cele 13 țări care au identificat B.1.351, 4 realizează secvențiere de rutină (Africa de Sud, Marea Britanie, Botswana, Australia), 6 secvențiază genomurile virale de la persoanele care au călătorit.

Numărul de secvențe raportate nu se corelează nu numărul zborurilor, ci reflectă eforturile regionale de supraveghere cu ajutorul secvențierii genomice. În septembrie 2020, Marea Britanie a secvențiat 13% dintre cazurile raportate, iar Danemarca a secvențiat 21%. Prin comparație, Israel a secvențiat 0,002% dintre cazuri, în aceeași perioadă.

20J/501Y.V3 este o altă variantă, detectată pe 6 ianuarie în Japonia, de la persoane întoarse din regiunea Amazonas din Brazilia. Aceasta prezintă 12 mutații la nivelul regiunii spike, printre care N501Y și E484K). Mutația N501Y se asociază cu o afinitate de legare crescută față de receptorul de pe suprafața celulelor gazdă (ACE2). Studii preliminare sugerează o posibilă modificare a imunogenicității din cauza mutației E484K.

Apariția de 3 noi variante care prezintă mutații cu importanță biologică sugerează o posibilă evoluție convergentă, ce ar putea conduce la un nou fenotip și care poate determina o creștere a ratei de transmitere a infecției sau posibilitatea de reinfectare. În acest context, supravegherea evoluției SARS-CoV-2 prin secvențiere genomică devine un pas esențial pentru controlul pandemiei.


CDC: noua variantă SARS-CoV-2, B.1.1.7, ar putea deveni dominantă în SUA până în luna martie

Un raport publicat de CDC pe 15 ianuarie 2021 arată că noua variantă SARS-CoV-2 (B.1.1.7), identificată inițial în Marea Britanie, ar putea deveni dominantă în Statele Unite ale Americii până în luna martie.

Doar 76 de infecții cauzate de noua variantă au fost raportate, în 12 state din SUA, iar testarea genomică nu s-a realizat de rutină. Se consideră că răspândirea variantei este mai mare decât arată datele oficiale. În studiu s-au analizat mai multe modele prin care pandemia ar putea evolua în SUA la începutul anului 2021.

  • Într-un scenariu pesimist, la o valoare R0 de peste 1 și fără vaccinare, ar putea să se ajungă la 80 de noi cazuri la 100.000 de persoane până în mai (peste un sfert de milion de cazuri noi pe zi).
  • În cazul în care există un declin al ratei de infectare și dacă se realizează vaccinarea, modelul indică faptul că noua variantă poate determina peste 30.000 de noi cazuri zilnic până în mai.

În prezent nu există diferențe clinice determinate de noua variantă SARS-CoV-2, însă cu toate acestea, o rată crescută de transmitere a infecției va conduce la mai multe cazuri și va crește presiunea asupra sistemelor de sănătate.

Analiza CDC arată că vaccinarea este eficientă dacă este însoțită și de aderența la măsuri de igienă și distanțare fizică. Strategiile de testare trebuie să includă și persoanele asimptomatice, care sunt la risc înalt de a transmite infecția. De asemenea, limitarea răspândirii SARS-CoV-2 depinde de intensificarea eforturilor de secvențiere a genomurilor virale. Acest aspect e cu atât mai important cu cât s-au identificat deja alte două variante SARS-CoV-2, în Africa de Sud și Brazilia, care au acumulat, mai multe mutații la nivelul proteinei S.


Studiul RECOVERY: nu există dovezi că tratamentul cu plasmă convalescentă scade mortalitatea la pacienții infectați cu SARS-CoV-2

RECOVERY este un studiu randomizat care evaluează diferite tratamente pentru pacienții infectați cu SARS-CoV-2. Din luna mai 2020, studiul a inclus o analiză care a evaluat tratamentul cu plasmă convalescentă. Recent, înrolarea pentru această indicație a fost oprită, din cauza lipsei dovezilor asupra eficacității acestei variante terapeutice. O analiză preliminară arată că nu există o diferență semnificativă în ceea ce privește mortalitatea la 28 de zile între pacienții care primesc plasmă convalescentă și ce care urmează doar tratamentul standard.

Plasma convalescentă a fost autorizată de FDA pentru utilizarea la pacienții COVID-19 spitalizați, deși nu existau suficiente dovezi asupra beneficiilor aduse de acest tratament. Un studiu realizat de Mayo Clinic și publicat în New England Journal of Medicine sugerează însă, că un titru înalt de anticorpi IgG anti SARS-CoV-2 ar aduce beneficii pacienților care nu sunt ventilați mecanic.

Pacienții înrolați deja în studiul RECOVERY, care primesc plasmă convalescentă vor fi urmăriți în continuare și rezultatele de follow-up vor fi publicate pe măsură ce apar. Recrutarea continuă pentru evaluarea altor tratamente precum tocilizumab, aspirină, colchicină sau cocktailul de anticorpi produs de Regeneron. RECOVERY este cel mai mare studiu randomizat care a evaluat tratamentul cu plasmă convalescentă la pacienții COVID-19.

Citiți știrile esențiale COVID-19 din săptămânile anterioare.


Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină vorbește despre diferențele dintre cele două vaccinuri contra COVID-19, bazate pe tehnologia ARNm, aprobate condiționat în UE: