Esențial în Sănătate Publică. Expunerea pasivă la fumul de țigară determină dureri de cap și migrene la 1 din 5 persoane
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor boli infecțioase emergente care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează pagina Esențial în sănătate publică.
ECDC: cazurile de boli cu transmitere sexuală au crescut în toate cele 27 de state UE
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) raportează o creștere semnificativă a infecțiilor cu transmitere sexuală (STD) în Europa, determinate în mare parte de chlamydia, gonoree, limfogranulomatoza inghinală (Boala Nicolas-Favre) și sifilis. Această creștere a persistat în ciuda unei scăderi temporare în timpul pandemiei COVID-19, atribuită reducerii interacțiunilor sociale și accesului la testare.
- Cazurile de gonoree, în special printre bărbații care fac sex cu bărbați (MSM), au crescut, depășind nivelurile pre-pandemice, cu 46.728 de cazuri confirmate în 2021. Creșterea ridică probleme privind rezistența la antimicrobiene (AMR), în special față de azitromicină și ciprofloxacină.
- Rapoartele privind chlamydia arată o tendință similară, cu cele mai mari rate în rândul femeilor heterosexuale tinere adulte. Discrepanțele de gen în testare sugerează o posibilă subdiagnosticare la bărbați.
- Rapoarte recente privind sifilisul și sifilisul congenital arată o tendință de creștere constantă, în ciuda unei scăderi temporare în 2020. În 2021, 25.270 de cazuri confirmate de sifilis au fost raportate în 28 de state membre UE/SEE, ceea ce reprezintă o creștere față de 2020, când cazurile au scăzut pentru prima dată în 8 ani.
Aceste tendințe ascendente reprezintă o provocare semnificativă pentru sănătatea publică. ECDC recomandă îmbunătățirea activităților de prevenire, inclusiv creșterea testării, mesaje țintite și intervenții pentru grupuri specifice de risc, prin utilizarea rețelelor sociale și a aplicațiilor de dating pentru campanii de prevenire. În plus, monitorizarea continuă a AMR este crucială pentru a informa strategiile de tratament și a aborda provocările emergente.
UK anunță primul caz uman de gripă cu un virus asemănător tulpinilor implicate în gripa porcină
Marea Britanie a anunțat la finalul lui noiembrie detectarea primului caz uman de gripă cu tulpina A(H1N2)v, asemănătoare unui virus prevalent la porci. Persoana afectată a experimentat simptome ușoare și s-a recuperat complet.
Agenția de Securitate a Sănătății din Marea Britanie (UKHSA) a identificat cazul prin supravegherea națională de rutină a gripei, deși sursa infecției rămâne necunoscută – este primul caz uman detectat al acestui virus în Marea Britanie.
Pandemia de gripă porcină din 2009, care a infectat milioane de persoane, a fost cauzată de un virus cu material genetic de la virusuri care circulau la porci, păsări și oameni. Cu toate acestea, UKHSA subliniază că infecția A(H1N2)v recent detectată în Marea Britanie diferă de cele aproximativ 50 de alte cazuri umane ale acestei tulpini identificate global începând cu 2005.
Expunerea pasivă la fumul de țigară determină dureri de cap și migrene la 1 din 5 persoane
Cercetări recente arată că expunerea pasivă la fumul de țigară (SHS – Second Hand Smoking), pentru perioade lungi de timp, crește semnificativ riscul de cefalee severă sau migrene la adulții care nu fumează, cu efecte variabile în funcție de indicele de masă corporală (IMC) și nivelul de activitate fizică.
Studiul publicat în The Journal of Head and Face Pain a analizat date de la 4.560 de participanți (peste 20 de ani, vârsta medie 43 de ani, majoritatea femei și de etnie albă) dintr-un studiu care a înrolat participanți între 1999-2004. Prezența migrenelor sau cefaleelor severe a fost evaluată pe baza experienței lor din ultimele trei luni. Expunerea la SHS a fost clasificată ca neexpuși, scăzută sau intensă, determinată de nivelurile de cotinină serică și prezența fumătorilor în locuință.
Aproximativ 20% dintre participanți au avut cefalee severă sau migrene. Expunerea intensă la SHS a fost corelată pozitiv cu aceste condiții, în timp ce pentru expunerea scăzută la SHS nu s-a găsit o legătură semnificativă. Persoanele sedentare și cele cu un BMI sub 25 au arătat asocieri semnificative între SHS și cefalee severă sau migrene.
Long-COVID și nivelul scăzut de serotonină
Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au descoperit o legătură între long-COVID și nivelurile de serotonină, oferind posibile noi perspective de tratament. Serotonina, un neurotransmițător vizat de antidepresivele comune, joacă roluri multiple în organism, inclusiv în funcționarea creierului, reglarea fluxului sanguin și digestie.
Nivelurile scăzute de serotonină ar putea explica simptomele diverse asociate cu COVID-ul prelungit, care afectează aproximativ 7% dintre americani și include oboseală, probleme respiratorii, simptome neurologice, dureri articulare, palpitații cardiace și probleme digestive.
Studiul, condus la Universitatea din Pennsylvania, a comparat nivelurile de serotonină al pacienților cu long-COVID cu al acelora care au avut COVID-19 acut, dar s-au recuperat complet. Rezultatele, publicate în Cell, au arătat niveluri mai scăzute de serotonină la pacienții cu long-COVID.
Metalele grele ingerate din alimente afectează cel mai tare copiii: situația din SUA
Creșterea îngrijorării privind contaminarea alimentelor cu metale a fost subliniată de un Raport al Congresului SUA din 2021 și de recenta detectare a prezenței plumbului în produsele alimentare pentru copii, mai precis, în piureurile de fructe. Două studii care vor fi prezentate la Conferința Anuală 2023 a Societății pentru Analiza Riscului întăresc legitimitatea acestor îngrijorări și au explorat asocierea dintre expunerea la metalele grele din alimente, creșterea riscului de cancer și alte probleme de sănătate.
Metalele grele, cum ar fi plumbul, arsenicul și cadmiul, sunt absorbite de culturile alimentare din solul, aerul și apa contaminate, infiltrându-se în alimente de zi cu zi precum orezul, cerealele și legumele. Unul dintre studii evaluat aportul dietetic al acestor metale și corelația cu problemele de sănătate, inclusiv cancerul. S-au stabilit legături semnificative ale metalelor precum plumbul și arsenicul cu diverse probleme de sănătate. Cadmiul, găsit în nuci și legume verzi, s-a asociat, de asemenea, cu riscul crescut.
Un studiu anterior a evidențiat expunerea ridicată a sugarilor și copiilor mici la cadmiu în alimentele obișnuite, depășind nivelurile sigure. Un alt studiu a evaluat riscul de cancer din cauza arsenicului anorganic din produsele alimentare din SUA, indicând mii de cazuri suplimentare de cancer anual atribuibile arsenicului.
Aceste descoperiri subliniază nevoia critică de reglementare mai strictă a metalelor grele în alimente și trebuie să informeze politicile de sănătate publică și standardele de siguranță alimentară.