Esențial în sănătate publică: OMS anunță că pandemia COVID-19 nu mai reprezintă o urgență de sănătate publică de interes internațional
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează Esențial în sănătate publică de săptămâna aceasta.
Săptămâna 1 – 6 mai 2023
OMS: Pandemia COVID-19 nu mai reprezintă o urgență de sănătate publică de interes internațional
Pe 4 mai, Directorul General OMS a prezentat raportul celei de-a cincisprezecea reuniuni a Comitetului de urgență pentru Regulamentul Sanitar Internațional (IHR) privind pandemia de coronavirus 2019 (COVID-19).
Membrii Comitetului au evidențiat tendința de scădere a deceselor COVID-19, scăderea spitalizărilor legate de COVID-19 și a internărilor în secțiile de terapie intensivă, precum și nivelurile ridicate ale imunității populației la SARS-CoV-2. Poziția Comitetului a evoluat în ultimele câteva luni. Deși au recunoscut că incertitudinile generate de evoluția a SARS-CoV-2 rămân un subiect important, aceștia au recomandat trecerea la strategii de gestionare pe termen lung a pandemiei de COVID-19.
Totuși, COVID-19 rămâne o amenințare la adresa sănătății publice. Starea de urgență sanitară globală a contribuit la concentrarea atenției internaționale asupra COVID-19, precum și la consolidarea colaborării în ceea ce privește vaccinurile și tratamentele. Ridicarea ei este un semn al progresului pe care lumea l-a făcut în aceste domenii, dar SARS-Cov-2 va continua să circule, chiar dacă nu mai reprezintă o urgență, conform declarațiilor comitetului.
„Cel mai rău lucru pe care l-ar putea face orice țară acum este să folosească această știre ca motiv pentru a-și lăsa garda jos, pentru a demonta sistemele pe care le-a construit sau pentru a trimite mesajul oamenilor că infecția COVID-19 nu e un motiv de îngrijorare (…). Este esențial ca guvernele să investească pe termen lung în sistemul de sănătate și în personalul sanitar și să alcătuiască un plan pentru a face față Long COVID” – Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul OMS
FDA aprobă primul vaccin pentru virusul respirator sincițial pentru persoane cu vârsta de peste 60 ani
Food and Drug Administration (FDA) a aprobat Arexvy, primul vaccin împotriva virusului sincitial respirator, pentru prevenirea bolilor tractului respirator inferior cauzate de VRS la persoanele de 60 de ani și mai în vârstă.
VRS este un virus extrem de contagios care provoacă infecții ale plămânilor și căilor respiratorii la toate grupele de vârstă. Circulația VRS este sezonieră, de obicei începând în timpul toamnei și atingând punctul culminant în timpul iernii. La adulții mai în vârstă, VRS este o cauză comună de boli ale căilor respiratorii inferioare, care afectează plămânii și poate provoca pneumonie și bronșită care pot pune viața în pericol.
Aprobarea se bazează pe datele dintr-un studiu clinic în curs de desfășurare, randomizat, controlat cu placebo, cu participare internațională. În acest studiu, aproximativ 12.500 de persoane au primit Arexvy și 12.500 de participanți au primit un placebo. Printre participanții care au primit Arexvy și participanții care au primit un placebo, vaccinul a redus semnificativ riscul de a dezvolta afecțiuni ale căilor respiratorii inferioare asociate VRS, cu 82,6%, și a redus riscul de a dezvolta boli severe la 94,1%.
Care sunt tipurile de mesaje care pot convinge părinții ezitanți să își vaccineze copiii contra COVID-19?
Un studiu publicat în Pediatrics, realizat în cadrul Ann & Robert H. Lurie Children’s Hospital, Chicago, a identificat mesajele care au rezonat cel mai bine cu părinții ezitanți la vaccinare. Înțelegerea experienței altor părinți care și-au vaccinat copiii, deși anterior aveau dubii, a facilitat decizia mai ales în comunitățile de culoare și în rândul părinților nevaccinați, categorii care sunt mult mai ezitante în ceea ce privește vaccinarea copiilor.
Un astfel de mesaj „de încredere”, identificat în studiu, este următorul: „Auziți de la alți părinți în care aveți încredere că și-au vaccinat copiii împotriva COVID-19. Unii dintre ei spun că nu au fost convinși la început dacă vaccinul este sigur pentru copii. Dar au ajuns la concluzia că este cea mai bună modalitate de a lupta împotriva COVID-19, iar vaccinarea a mers bine”.
Dacă aceste mesaje sunt însoțite și de informații aliniate din partea personalului medical – că vaccinul este sigur și testat în populația pediatrică, intenția de vaccinare crește semnificativ în rândul comunităților cu persoane reticente.
Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ mai ales asupra grupurilor rasiale și etnice marginalizate și noul studiu a avut ca obiectiv înțelegerea tipurilor mesaje potrivite pentru a reduce inegalitățile în ceea ce privește intenția de vaccinare în rândul părinților. Anumite metode de încurajare a vaccinării, cum sunt cele care corectează mituri, de exemplu, pot chiar avea efectul opus.
În noul studiu s-a observat că tipul clasic de mesaj, emis de medicul pediatru sau de asistenta medicală, „că vaccinul este bine tolerat, cu puține efecte adverse”, a fost ineficient.
În acest context, concluziile noului studiu pot informa campaniile de sănătate publică și pot ghida discuția medicilor cu familiile ezitante la vaccinare.
Noi date despre mecanismele care determină cazurile rare de miocardită asociate vaccinurilor ARNm contra COVID-19
Când noile tipuri de vaccinuri împotriva COVID-19 au fost administrate pentru prima dată în urmă cu doi ani, s-a constatat o creștere a cazurilor de miocardită, o inflamație a mușchiului cardiac, în special în rândul bărbaților tineri care au fost vaccinați cu vaccinuri ARNm. La momentul respectiv, nu era clar, însă, care a fost cauza.
Un studiu realizat la Yale și publicat recent în Science Immunology, detaliază mecanismele imunologice care determină aceste cazuri. S-a descoperit că inflamația miocardică nu a fost cauzată de anticorpii dezvoltați prin vaccinare, ci mai degrabă de un răspuns mai generalizat care implică celulele imune și inflamația. La anumite persoane apare o supra-producție de citokine și un răspuns imun celular accentuat, mecanisme care ar putea facilita noi strategii pentru a reduce incidența acestei reacții adverse rare a vaccinurilor
Cercetările anterioare au sugerat că prin creșterea timpului dintre dozele de vaccin de la patru la opt săptămâni se poate reduce riscul de a dezvolta miocardită. Potrivit constatărilor CDC, riscul de miocardită este semnificativ mai mare la persoanele nevaccinate care se infectează cu SARS-CoV-2 decât la cele care primesc vaccinuri. Autorii studiului subliniază faptul că ca vaccinarea oferă cea mai bună protecție împotriva infecției COVID-19.
Impactul infecției COVID-19 asupra expresiei oncogenelor la pacienții cu cancer pulmonar
Infecția cu SARS-Cov-2 complică alegerea conduitei terapeutice la pacienții cu cancer pulmonar. Într-un nou studiu, s-a realizat o analiză a expresiei genice pentru a elucida mecanismele și factorii de risc asociați COVID-19, la pacienții cu cele mai frecvente două tipuri de cancer pulmonar non-microcelular: adenocarcinomul pulmonar și carcinomul cu celule scuamoase. De asemenea, s-au aplicat abordări bazate pe rețele moleculare pentru a identifica potențialele ținte diagnostice și moleculare pentru pacienții cu cancer pulmonar infectați cu COVID-19.
Pacienții cu cancer pulmonar și COVID-19 au în comun 36 de gene cu moduri particulare de expresie. Cele mai multe dintre aceste gene sunt exprimate în țesuturile pulmonare și sunt implicate în cea mai mare parte în patogeneza diferitelor boli ale tractului respirator. COVID-19 poate accelera evoluția cancerului pulmonar prin interferarea cu anumite gene implicate în ciclul celular și căi moleculare imune. Infecția poate afecta expresia oncogenelor JUN, TNC și POU2AF1. Mai mult decât atât, poate predispune pacienții cu cancer pulmonar și la alte boli, cum ar fi insuficiența hepatică acută și sindromul de detresă respiratorie.
Alături de alte studii recente, noile date sugerează că semnăturile moleculare, cum ar fi has-mir-93-5p, CCNB2, IRF1, CD163 și diferite abordări bazate pe caracterizarea celulelor imune ar putea ajuta atât la diagnosticarea, cât și la tratarea personalizată a acestui grup de pacienți.