Esențial în sănătate publică: OMS lansează Rețeaua Genomică Globală pentru Detectarea și Prevenția Bolilor Infecțioase
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează Esențial în sănătate publică de săptămâna aceasta.
Săptămâna 29 mai – 4 iunie 2023:
Organizația Mondială a Sănătății lansează Rețeaua Genomică Globală pentru Detectarea și Prevenția Bolilor Infecțioase
International Pathogen Surveillance Network (IPSN) va facilita împărtășirea internațională a datelor necesare pentru deciziile de sănătate publică în timp real. Conform Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, scopul rețelei este „de a oferi fiecărei țări acces la secvențierea și analizele genomice ale agenților patogeni, ca parte a sistemului său de sănătate publică. Așa cum ne-a fost demonstrat atât de clar în timpul pandemiei de COVID-19, lumea este mai puternică atunci când se unește pentru a lupta împotriva amenințărilor de sănătate comune”.
IPSN are secretariatul găzduit de Centrul OMS pentru Informații privind pandemiile și epidemiile (WHO Hub for Pandemic and Epidemic Intelligence) și reunește experți în genomică și analiză de date, reprezentanți ai guvernelor, fundații filantropice, organizații, societate civilă, mediul academic și sectorul privat.
Pandemia COVID-19 a evidențiat rolul esențial pe care îl joacă genomica patogenilor în răspunsul de sănătate publică. Fără secvențierea rapidă a genomului SARS-COV-2, vaccinurile nu ar fi fost la fel de eficiente sau disponibile atât de repede. Fără analizele genomice efectuate preponderent în anumite state, nici supravegherea variantelor virale nu ar fi fost posibilă.
Cu alte cuvinte, analiza genomică ar trebui să devină parte integrată a răspunsului internațional la crizele de sănătate publică generate de agenți patogeni transmisibili și nu numai.
Lecțiile pandemiei COVID-19: raportul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC)
70% din transmiterea COVID în locuințele din SUA a început cu un copil
Un studiu efectuat de Centrul de Cercetare și Politici pentru Boli Infecțioase (CIDRAP), parte a Universității din Minnesota, publicat în JAMA Network Open, sugerează că peste 70% din focarele familiale de COVID-19 au pornit de la copii. Au fost evaluate aproximativ 850 de mii de locuințe, între octombrie 2019 și octombrie 2022, cu ajutorul termometrelor conectate la smartphone-uri. Febra a fost considerată factor predictiv pentru infecția cu SARS-CoV-2 la copii.
Dintre toate cazurile de transmitere în locuințe, 70,4% au început cu un copil, proporția fluctuând săptămânal între 36,9% și 87,5%. Transmiterea pediatrică a atins un max. de 68,4% în săptămâna din 27 septembrie 2020 și a scăzut la un min. de 41,7% în săptămâna din 27 decembrie 2020, subliniind valurile pandemice din primul an. Următorul punct de max. a fost de 82,0% în săptămâna din 23 mai 2021, care a rămas stabil până pe 27 iunie (81,4%) și apoi a scăzut la 62,5% până pe 8 august.
Probabilitatea de a fi sursa de transmite a fost mai mare pentru copiii cu vârsta de 8 ani și mai mici, comparativ cu grupa 9 – 17 ani. De asemenea, a fost observat un model care a depins de perioadele de deschidere-închidere a școlilor, cu transmitere mai scăzută în timpul vacanțelor de vară-iarnă.
Aproximativ 1 din 5 persoane pozitive COVID-19 și nevaccinate anterior infecției sunt afectate de long-COVID doi ani mai târziu
Persoanele co-infectate SARS-CoV-2 și citomegalovirus au risc crescut de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare
Citomegalovirusul (CMV), un tip de Herpesvirus care produce infecții latente în organismul uman, afectează între 40 și 90% din populație, în funcție de locație. O echipă de la Universitatea din Cordoba (UCO) și Institutul de Cercetare Biomedicală Maimonide (IMIBIC) din Cordoba a examinat evoluția SARS-CoV-2 la persoanele cu forme ușoare sau asimptomatice de COVID-19, coinfectate cu CMV. Studiul a fost publicat în Journal of Infectious Diseases.
Concluzia: persoanele co-infectate cu ambii patogeni experimentează îmbătrânirea accelerată a sistemului imunitar, care se corelează cu un risc crescut de boli cardiovasculare mai devreme în decursul vieții.
Mecanismul ține de celulele T ale sistemului imun. Persoanele co-infectate au prezentat o expansiune a celulelor T cu funcționalitate îmbunătățită, ceea ce pare benefic, însă activarea excesivă poate declanșa inflamația, deteriorând endoteliul vascular. Infecția cu CMV induce deja o creștere celulelor T, iar SARS-CoV-2 potențează și mai mult răspunsul imun exagerat.
Efectul a fost observat chiar și la persoanele care au avut forme ușoare sau asimptomatice de COVID-19, ceea ce subliniază nevoia de investigații asupra tuturor formelor de COVID, nu doar a cazurilor severe. Totuși, fenomenul nu a fost observat la persoanele care au fost vaccinate împotriva COVID-19 anterior infecției.
