Esențial în Sănătate Publică. Organizația Mondială a Sănătății a publicat Ghidul pentru Supravegherea Genomică a Pandemiilor

Până la data de 31 decembrie 2022, 84% din statele membre ale OMS (163 din 194) aveau capacitatea de secvențiere pentru SARS-CoV-2. Este o creștere semnificativă de la 103 state membre cu capacitate de secvențiere existente între februarie 2021 și decembrie 2022. UK rămâne statul campion, având deja peste 2 milioane de genomuri ARS-CoV-2 secvențiate până la începutul anului 2022.

Ghidul oferă o abordare sistematică, încurajând țările să utilizeze eficient datele genomice în monitorizarea bolilor infecțioase și consolidarea securității globale a sănătății.

Încă de la începutul pandemiei, OMS a publicat diverse ghiduri și rapoarte pentru a îndruma statele în secvențierea patogenilor cu impact epidemic / pandemic, însă implementarea a fost lentă. Și deși multe state au capacitatea de secvențiere pe hârtie, aceasta nu se realizează de rutină și în linie cu protocoalele de excelență, precum cel al UK.

ECDC: cazurile de COVID-19 sunt în creștere în UE, iar populațiile cele mai afectate sunt copiii mici și persoanele 65+

Cel mai recent raport de situație al ECDC (Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor), cu privire la infecțiile cu SARS-CoV-2, arată o creștere a numărului de cazuri în cadrul grupelor de vârstă vulnerabile: copiii mici și adulții de peste 65 de ani, în peste jumătate din statele membre. Conform ECDC: „Creșterea transmiterii virusului SARS-CoV-2 s-a tradus în creșteri ale internărilor în spitale / ATI și a numărului de decese în unele țări, cu toate că impactul este încă limitat”. Însă ratele rămân la niveluri similare cu cele observate în aceeași perioadă a anului precedent.

Capacitatea de secvențiere variază foarte mult în statele UE și SEE. ECDC utilizează datele raportate în baza de date GISAID EpiCoV și în Sistemul European de Supraveghere (TESSy) pentru a estima distribuția variantelor SARS-CoV-2 circulante. Din cauza întârzierilor de raportare în multe țări, există o întârziere de două săptămâni în raportare.

18 țări (Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Slovacia, Spania și Suedia) au raportat rezultate obținute în urma secvențierii genomului SARS-CoV-2, însă în număr foarte redus. Din puținele informații, se pare că 66% dintre variantele raportate sunt din clasa celor de îngrijorare (VOC) și interes (VOI), respectiv XBB.1.5 și BA.2.75.

Noi biomarkeri long-COVID, descoperiți cu ajutorul AI în sângele persoanelor infectate

Un studiu recent publicat în revista Nature, dar aflat în proces de revizuire, arată că persoanele cu sindromul post-COVID prezintă biomarkeri imuni și hormonali specifici în sânge. Studiul, condus de cercetători de la Mount Sinai și Yale School of Medicine, a analizat probe de sânge de la peste 270 de persoane între ianuarie 2021 și iunie 2022. Prin utilizarea învățării automate, echipele de cercetare au obținut o precizie de 96% în diferențierea între persoanele cu și fără sindrom post-COVID, bazându-se pe caracteristicile distinctive ale probelor de sânge.

Studiul subliniază, de asemenea, activitatea anormală a celulelor T și nivelurile reduse de cortizol la persoanele cu sindrom post-COVID, explicând posibil oboseala raportată de aceste persoane. În plus, cercetarea sugerează că sindromul post-COVID poate reactiva virusuri latente, precum Epstein-Barr.

Infecția cu SARS-CoV-2 afectează plăcile aterosclerotice și poate duce la infarct miocardic și AVC în cazurile severe

Un nou studiu publicat în Nature arată că SARS-CoV-2, deși este considerat un virus respirator, poate crește riscul de complicații cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral. SARS-CoV-2 este prezent în vasele coronariene umane și are afinitate pentru macrofagele de la nivel vascular  la persoanele cu forme severe de COVID-19. SARS-CoV-2 s-a replicat în toate vasele coronariene analizate la autopsie, indiferent de clasificarea lor patologică.

SARS-CoV-2 poate să persiste în plăcile aterosclerotice, contribuind la complicațiile cardiovasculare observate în COVID-19, generând un răspuns inflamator puternic și eliberând citokine implicate în patogeneza aterosclerozei.

Totuși, acest studiu este limitat la analiza unui grup mic de persoane mai în vârstă, cu infecție COVID-19 și ateroscleroză preexistentă. Astfel, concluziile nu se pot aplica tinerilor sau persoanelor considerate sănătoase. De asemenea, datele sunt relevante doar pentru variantele virale care au circulat în New York City între mai 2020 și mai 2021. Cu toate acestea, cercetarea subliniază legătura dintre infecția vaselor coronariene aterosclerotice cu SARS-CoV-2 și complicațiile cardiovasculare acute ale COVID-19.

ECDC propune o strategie țintită de testare umană pentru virusul gripei aviare

Conform raportului ECDC, ca urmare a migrației păsărilor toamna, se așteaptă să apară focare de virus gripal aviar și să se răspândească geografic în spațiul european. Transmiterea virusurilor gripale aviare la mamiferele sălbatice, domestice și de crescătorie reprezintă un proces continuu, iar posibilitatea de transmitere la om nu poate fi exclusă, în special pentru cei care sunt expuși direct.

În lunile de iarnă, când virusurile gripale sezoniere circulă în populație, abordările de testare și clasificare pentru virusurile gripei aviare trebuie să fie proporționale cu situația epidemiologică și capacitatea laboratoarelor de referință:

• Testarea persoanelor internate în spitale cu simptome respiratorii pentru expunerea la păsări sau animale bolnave sau moarte în cele două săptămâni precedente debutului simptomelor. Testarea trebuie să se bazeze pe o evaluare a riscului făcută de medic.
• Luarea în considerare a testării pacienților internați cu encefalită/meningoencefalită virală neexplicată pentru virusul gripei sezoniere.Cazurile pozitive pentru virusul de tip A ar trebui să fie supuse unei analize suplimentare pentru a exclude prezența virusului gripei aviare.
• Investigarea grupurilor de persoane cu infecții respiratorii severe care necesită internare și testarea pentru virusurile gripei aviare și altele, dacă testarea rutină este neconcludentă.
• Luarea în considerare a supravegherii apelor uzate ca sistem de monitorizare suplimentar în zonele afectate.