Esențial în Sănătate Publică. Regula celor 5 secunde pentru prevenirea transmiterii SARS-CoV-2
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor boli infecțioase emergente care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează pagina Esențial în sănătate publică.
Săptămâna 30 octombrie – 5 noiembrie 2023
GPMB (Comitetul pentru Monitorizarea Pregătirii Globale) critică pregătirea în fața pandemiei COVID-19
Raportul GPMB 2023 „O stare fragilă de pregătire” arată că pregătirea globală pentru pandemii și alte boli infecțioase care amenință sănătatea publică rămâne inadecvată la nivel global. În ciuda progresului determinat de COVID-19 în anumite domenii, îmbunătățirea este modestă, iar în alte domenii pregătirea a scăzut, evidențiind o nevoie urgentă de angajament politic și resurse. GPMB reprezintă colaborarea dintre Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială.
Punctele slabe identificate sunt legate de coordonarea globală a cercetării și dezvoltării (R&D), combaterea dezinformării, implicarea comunității, participarea țărilor cu venituri mici și medii în luarea deciziilor, finanțarea pregătirii atât la nivel național, cât și internațional, monitorizarea independentă și implicarea tuturor actorilor relevanți. Problemele de încredere între țări și comunități reprezintă un obstacol semnificativ în consolidarea pregătirii.
- Recomandarea 1: Întăriți supravegherea și responsabilizați actorii implicați la toate nivelurile prin perfecționarea monitorizării naționale a prevenției, pregătirii și reacției la pandemii, investind în colectarea și analiza îmbunătățită a datelor, precum și prin consolidarea unui sistem de monitorizare global, multisectorial și independent.
- Recomandarea 2: Reformați sistemul global de finanțare pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii (PPPR) asigurând finanțarea completă a Fondului pentru Pandemii și identificând în același timp noi modalități de a finanța aceste măsuri.
- Recomandarea 3: „Product-agnostic” – Stabiliți o rețea regională de referință pentru a promova accesul echitabil la cercetare, dezvoltare și aprovizionare cu resursele necesare, inclusiv vaccinuri, instrumente diagnostice și medicamente.
- Recomandarea 4: Dezvoltați o nouă abordare multisectorială și interdisciplinară pentru implicarea diferitelor părți interesate în prevenția, pregătirea și reacția la pandemii, inclusiv societatea civilă și sectorul privat.
Raportul subliniază de asemenea că Organismul de negociere interguvernamental (INB) trebuie să finalizeze negocierile privind Acordul OMS pentru Pandemii pentru a fi adoptat de Adunarea Mondială a Sănătăţii în Mai 2024.
Impactul SARS-CoV-2 la nivel mitocondrial cauzează insuficiență de organ și ar putea explica simptomele long-COVID
O echipă internațională de cercetare dedicată studiului COVID-19 a descoperit că SARS-CoV-2 poate induce schimbări genetice la nivel mitocondrial, perturbând semnificativ producția de energie în organe; alterarea metabolismului energetic contribuind astfel la gama de simptome asociate cu long-COVID. Concluziile ar putea oferi noi căi pentru intervenții terapeutice. Studiul a fost publicat în Science Translational Medicine.
În timpul vârfului de infecție, au fost observate schimbări substanțiale în funcționarea creierului, în special o scădere notabilă în expresia genelor mitocondriale în cerebel. Această descoperire leagă disfuncția mitocondrială de efectele sistemice mai largi observate la pacienți, inclusiv probleme cu controlul mușchilor, echilibrul, cogniția și emoțiile. Deși plămânii sunt locul inițial de infecție, efectele virusului sunt sistemice, afectând alte organe precum inima, rinichii și ficatul, ceea ce ar putea explica simptomele prelungite pe care mulți pacienți le experimentează chiar și după recuperarea de la faza acută a infecției.
Fiecare celulă din organism este echipată cu mitocondrii, deosebit de importante pentru menținerea funcției organelor care necesită energie, precum inima, creierul și plămânii. Mitocondriile necesită gene din propriul lor genom (ADN mitocondrial) și ADN nuclear (nADN) pentru a crea energie. Acestea instruiesc mitocondriile să transforme moleculele de oxigen în energie celulară numită adenozin trifosfat (ATP).
Virusul blochează genele specifice care folosesc oxigenul pentru a crea ATP, forțând organismul să epuizeze rezervele de energie din organism. Fără o sursă de energie, celulele din întregul corp încep să moară, iar celulele care alimentează creierul și inima suferă cel mai mult. Pentru a menține organismul în funcțiune, celulele cardiace și neuronale pot recurge la epuizarea mitocondriilor. În cele din urmă, celulele sunt private de elementele lor vitale și inițiază o formă de moarte celulară programată numită necroptoză.
Acest mecanism provoacă o cascadă de efecte, inclusiv un răspuns inflamator puternic, care eliberează celule proinflamatorii numite citokine în întregul corp. Necroptoza necontrolată sporește și mai mult sepsisul și insuficiența de organ.
Noile perspective asupra modului în care SARS-CoV-2 afectează generarea de energie celulară subliniază nevoia de abordare mai largă în tratamentul și gestionarea long-COVID. Cercetarea sugerează că abordarea disfuncției mitocondriale ar putea fi cheia pentru a diminua din simptomele persistente post fazei acute de COVID-19.
Un nou studiu explică sindromul de trombocitopenie și tromboză indusă imun asociată anumitor vaccinuri COVID-19
Un nou studiu de amplu, condus de Universitatea din Birmingham și finanțat de Institutul Național de Îngrijire și Cercetare în Sănătate și Fundația Britanică a Inimii, explică mecanismul din spatele cazurilor rare, dar severe, de tromboză (formare a cheagurilor de sânge) declanșate de unele vaccinuri COVID-19 – Trombocitopenie și Tromboză Indusă de Vaccin (VITT). Studiul a fost publicat în Blood, parte a American Society of Hematology (ASH) Publications și a determinat modul în care anticorpii pacienților cu VITT reacționează cu o proteină numită Factorul 4 Plachetar (PF4), ducând la formarea de complexe imune. Acestea declanșează ulterior o cascadă de activare a plachetelor, ducând la formarea cheagurilor de sânge; rolul exact al PF4 în acest proces fiind anterior necunoscut.
Echipa a efectuat studiul folosind sânge de la donatori sănătoși și probe de la pacienți cu VITT, descoperind că PF4 se leagă de receptorul plachetar c-Mpl, inițiind eliberarea celulelor implicate în tromboză.
Autorul principal al studiului a subliniat importanța acestei descoperiri în creșterea siguranței și încrederii publice în tehnologia vaccinurilor. În plus, cercetarea sugerează noi potențiale căi terapeutice, deoarece utilizarea ruxolitinibului – un medicament pentru anumite tipuri de cancer hematologic – a demonstrat că blocarea receptorului care interacționează cu PF4 poate încetini formarea de cheaguri.
Genele de rezistență la antimicrobiene, stimulate de plasticele din râuri
Comunitățile microbiene care se dezvoltă pe deșeurile de plastic din râuri ar putea găzdui microbi potențial patogeni și acționa ca rezervoare pentru gene de rezistență la antimicrobiene, conform unui studiu publicat în jurnalul Microbiome. Cercetătorii au submers filme de polietilenă de joasă densitate (LDPE – utilizat în fabricarea majorității ambalajelor din comerț) în Râul Sowe din Marea Britanie, comparând plasticele noi cu cele artificial îmbătrânite pentru a studia diferențele microbiene.
Au fost identificați patogeni precum Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter și Aeromonas atât pe suprafețele de plastic, cât și pe cele de lemn, distincte de cele din probele de apă ale râului. Plasticele degradate au arătat o prezență mai mare a P. aeruginosa și a genelor de rezistență la antimicrobiene comparativ cu plasticele noi, posibil din cauza eliberării de mai mulți compuși organici care promovează creșterea microbiană.
Studiul arată comunitățile microbiene unice care se formează pe plastice și variația între microbii găsiți pe plasticele noi față de cele degradate, ceea ce are implicații pentru sănătatea umană și mediu. Autorii subliniază nevoia de cercetări suplimentare asupra riscurilor pe care le prezintă poluarea cu plastic.
Regula celor 5 secunde pentru prevenirea transmiterii SARS-CoV-2
Un nou studiu de modelare a transmiterii, efectuat la o universitate din Japonia, sugerează că pentru a preveni infecția cu SARS-CoV-2 în timpul întâlnirilor față în față, întreruperea respirației pentru scurt timp, menținerea unei distanțe fizice de min. 1 metru și poziționarea cu fața spre direcția opusă vântului, aplicate în primele 5 secunde de la contact, sunt cele mai eficiente, reducând semnificativ riscul de infecție virală.
Modelarea transmiterii a fost posibilă utilizând un manechin mobil la scară reală și un sistem avansat de urmărire a particulelor pentru a vizualiza și a măsura curgerea particulelor de aerosoli din aerul expirat în timpul interacțiunilor directe. S-a observat că numărul de aerosoli crește brusc în primele 5 secunde după interacțiunea directă și apoi scade rapid, indiferent de ventilație sau de tipul activității fizice (mers pe jos, jogging, alergat, sprint). Totuși, ventilația a redus considerabil prezența particulelor în aer, sugerând că este un factor important în diminuarea riscului de expunere la virus.