Esențial în sănătate publică: Speranță de viață cu doi ani mai redusă la persoanele care au suferit un infarct miocardic în primul val al pandemiei COVID-19
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează Esențial în sănătate publică de săptămâna aceasta.
Săptămâna 5 – 11 iunie 2023:
Persoanele care au suferit un infarct miocardic în primul val al pandemiei COVID-19 au o speranță de viață cu doi ani mai redusă
Un nou studiu publicat în European Heart Journal arată impactul clinic și economic asociat lipsei accesului la servicii medicale în timpul primului val COVID-19, pe baza datelor din Marea Britanie și Spania.
Infarctul miocardic este o urgență medicală, orice întârziere în acordarea asistenței medicale înseamnă deprivarea țesuturilor de oxigen și leziuni ireversibile, ceea ce duce la complicații cum este insuficiența cardiacă. În primul val al pandemiei, cu 40% mai puțini pacienți cu IMA au ajuns la spital. Cei care nu au ajuns au avut un risc dublu de deces, iar cei care au amânat solicitarea ajutorului medical au avut un risc aproape dublu de complicații severe, care puteau fi evitate. Costurile suplimentare în economia celor două țări se estimează la 43 de milioane de euro în Marea Britanie, respectiv 88 milioane de euro în Spania.
Studiul s-a concentrat pe cazurile de infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI), care implică blocarea completă a unor artere coronare. S-a comparat, de asemenea, costul STEMI în timpul lockdown-ului, cu perioada echivalentă din anul anterior. Pacienții care au avut un STEMI în timpul primului lockdown din Marea Britanie vor pierde în medie 1,55 ani de viață, în comparație cu pacienții care prezintă un STEMI înainte de pandemie; iar cei din Spania, peste 2 ani.
Conform autorilor, rezultatele demonstrează că sunt necesare demersuri pentru a asigura reziliența sistemelor de sănătate, care să poate oferi tratamente vitale pacienților și să aibă planuri de urgență care să poată fi implementate.
Recomandări EMA și ECDC pentru adaptarea vaccinurilor COVID-19 destinate campaniilor de vaccinare din toamnă
Vaccinurile autorizate în prezent continuă să fie eficiente în prevenirea spitalizării, a bolilor severe și a deceselor cauzate de COVID-19. Cu toate acestea, protecția împotriva virusului scade în timp, pe măsură ce apar noi variante SARS-CoV-2.
Conform concluziilor celor mai recente întâlniri ale autorităților internaționale de reglementare și ale Organizației Mondiale a Sănătății, Comitetul pentru Situații de Urgență al EMA recomandă actualizarea vaccinurilor pentru a viza variantele XBB (un subgrup de Omicron), care au devenit dominante în Europa și în alte părți ale lumii.
EMA și ECDC menționează faptul că că vaccinurile monovalente (vaccinuri care vizează o singură variantă, cum este XBB.1.5) sunt o alegere rezonabilă pentru a oferi protecție împotriva variantelor dominante și emergente.
De asemenea, cele două instituții recomandă ca viitoarele campanii de vaccinare, care ar trebui realizate înainte de următorul sezon rece, să acorde prioritate persoanelor care sunt mai expuse riscului de a avea boli grave. Printre acestea se numără persoanele cu vârsta de cel puțin 60 de ani, persoanele cu un sistem imunitar afectat și cei cu afecțiuni care îi expun unui risc mai mare de COVID-19 sever, indiferent de vârstă, precum și femeile gravide. Vaccinarea lucrătorilor din domeniul sănătății ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare din cauza expunerii lor la noi valuri de SARS-CoV-2 și a rolului lor esențial în funcționarea sistemelor de sănătate.
Metformin scade riscul de sindrom Long COVID
Studiul COVID-OUT, realizat de Universitatea Minnesota, a evaluat eficacitatea metforminului, ivermectinei sau fluoxaminei în prevenția sindromului Long COVID. Datele sunt publicate în Lancet Infectious Disease.
Studiul a inclus 1200 de persoane cu vârste cuprinse între 30 și 85 de ani, supraponderali sau cu obezitate. Aceștia au raportat simptomele timp de 10 luni după diagnosticul inițial de infecție cu SARS-CoV-2. Cei care au luat metformin au avut un risc cu 40% mai redus de a dezvolta long COVID, iar în cazul administrării medicamentului antidiabetic în primele 4 zile de la debutul simptomelor, riscul a scăzut cu 63%. La pacienții tratați cu ivermectină sau fluvoxamină nu s-a observat niciun efect asupra reducerii riscului de complicații pe termen lung.
Efectele preventive ale metforminului au fost estimate cu ajutorul unui model computerizat care a simulat ciclul de viață al infecției cu SARS-CoV-2. Această metodă a permis direcționarea demersurilor de cercetare către terapiile care au cea mai mare probabilitate de a determina un impact clinic.
Studiu NIH: sindromul Long COVID poate fi împărțit în 4 fenotipuri cu implicații clinice distincte
Long COVID nu este o singură afecțiune, ci un spectru de manifestări post-infecție cu SARS-CoV-2 care evoluează în timp. Studiul INSPIRE (Innovative Support For Patients with SARS-CoV-2 Infections) descrie patru fenotipuri ale acestui sindrom.
Studiul a inclus aproape 6.000 de participanți care au început să raporteze simptomele în decembrie 2020 și au fost urmăriți timp de 18 luni. Aproape 70% dintre participanți au prezentat simptome minime sau nu au prezentat deloc simptome după o perioadă de urmărire de 3 și 6 luni după COVID-19. Spre deosebire de studiile anterioare, în INSPIRE s-a utilizat o metodă de modelare statistică ce permite gruparea simptomelor în clustere, cu o acuratețe mai mare.
Cele patru fenotipuri de Long COVID identificate sunt:
- Simptome minime/fără simptome
- Oboseală, dureri de cap și dureri musculare / articulare fără pierderea gustului / mirosului
- Oboseală, dureri de cap și dureri musculare / articulare CU pierderea gustului / mirosului
- Simptome multiple diverse
De asemenea, rezultatele indică și caracterul dinamic al sindromului Long COVID, o mare parte dintre participanți experimentând modificarea simptomelor în timp. Înțelegerea implicațiilor pe termen lung ale infecției cu SARS-COV-2 și ale fenotipurilor sindromului Long COVID ar putea facilita dezvoltarea de abordări personalizate pentru prevenția complicațiilor bolii.
Răspunsul global la rezistența antimicrobiană este insuficient. Punctul slab: monitorizarea implementării planurilor naționale
Peste 100 de țări au elaborat planuri naționale de acțiune pentru combaterea amenințării reprezentate de rezistența la antimicrobiene, care apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la medicamentele dezvoltate pentru tratarea acestor infecții. Un nou studiu, realizat la Universitățile Leeds, Edinburgh și Hamburg, cuprinde prima analiză la scară largă a acestor planuri. Studiul a fost realizat pornind de la direcțiile trasate de Organizația Mondială a Sănătății, care a declarat rezistența la antimicrobiene una dintre primele 10 amenințări la adresa sănătății publice cu care se confruntă omenirea. Rezultatele sunt publicate în The Lancet Infectious Diseases.
Studiul a arătat că în toate planurile, s-a pus un accent mai mare pe elaborarea politicilor și a instrumentelor de punere în aplicare, dar eforturile de monitorizare și evaluare a activităților sunt, în general slab luate în considerare.
Dintre toate domeniile evaluate, mecanismele de feedback și distribuirea responsabilităților au avut cele mai mici scoruri, urmate de educație. Formarea și educația profesională în sectoarele sănătății umane, veterinare și agricole au fost insuficiente în multe țări, multe dintre acestea neavând o strategie durabilă privind forța de muncă pentru a pune în aplicare a politicilor. Norvegia a înregistrat cel mai mare scor, urmată de SUA și Marea Britanie. Țările cu cel mai mic scor au fost Ucraina, Sierra Leone și Barbados.
