Esențial în sănătate publică: persoanele nevaccinate anti-COVID-19, risc de 15 ori mai mare de deces în primii doi ani de pandemie, comparativ cu persoanele vaccinate

  • Esențial COVID-19



Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.

Accesează Esențial în sănătate publică de săptămâna aceasta.

abonare

Săptămâna 15 – 21 mai 2023:

Riscul de boli autoimune și inflamatorii după infecția COVID-19

Aproximativ o treime dintre americani au raportat sechele post-COVID în cei 3 ani de la apariția SARS-CoV-2. Două studii pre-print și un studiu peer-reviewed oferă dovezi puternice asupra faptului că persoanele care au fost infectate cu SARS-CoV-2 prezintă un risc crescut de a dezvolta o boli autoimune. Studiile au revizuit retrospectiv dosarele medicale din trei țări și au comparat incidența bolii autoimune cu debut nou în rândul celor care au avut COVID-19 confirmat PCR și cei care nu au fost niciodată diagnosticați.

Primul studiu (peer-reviewed) a analizat dosarele de sănătate a 3,8 milioane de persoane din SUA – peste 888.460 cu COVID-19 confirmat și a constatat că grupul cu COVID-19 a avut un risc de două până la trei ori mai mare de a dezvolta diferite boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, și scleroza sistemică.

Al doilea studiu (preprint) din Marea Britanie a inclus mai mult de 458.000 de persoane cu COVID confirmat și a constatat că persoanele care au fost infectate anterior cu SARS-CoV-2 aveau cu 22% risc mai ridicat de a dezvolta o boală autoimună, în comparație cu grupul de control. În această cohortă, bolile cel mai puternic asociate cu COVID-19 au fost diabetul de tip 1, boala inflamatorie intestinală și psoriazisul.

Al treilea studiu (preprint) din Germania a constatat că pacienții COVID-19 aveau cu aproape 43% mai multe șanse de a dezvolta o boală autoimună, în comparație cu cei care nu fuseseră niciodată infectați.COVID-19 a fost cel mai strâns legat de vasculită.

Grupul de Experți în Imunizare al OMS a actualizat ghidul de vaccinare împotriva COVID-19

Grupul Strategic de Experți în Imunizare din cadrul OMS a actualizat recomandările privind vaccinarea împotriva COVID-19, ținând seama de grupele de risc, eficacitatea și siguranța vaccinurilor, disponibilitatea lor, precum și costurile implicate. Au fost conturate trei grupuri de utilizare prioritară pentru vaccinarea COVID-19:

Grupul cu prioritate ridicată include adulții în vârstă; adulți mai tineri cu comorbidități de risc (ca diabet și boli cardiovasculare); persoanele cu afecțiuni imunitare (persoanele care trăiesc cu HIV și primitorii de transplant), inclusiv copiii cu vârsta de 6 luni și peste; persoane gravide; și cei din domeniul sănătății din prima linie. Pentru grupul cu prioritate ridicată, SAGE recomandă un rapel suplimentar la 6 sau la 12 luni după ultima doză, intervalul de timp depinzând de factori precum vârsta și afecțiunile existente. Recomandările sunt aplicabile doar pentru scenariul epidemiologic actual și, prin urmare, nu ar trebui să fie considerate pentru rapelurile anuale continue în vaccinarea COVID-19. Scopul este de a servi țările care planifică pe termen scurt și mediu.

Grupul cu prioritate medie include adulții sănătoși – de obicei cu vârsta sub 50-60 de ani – fără comorbidități și copiii – adolescenții cu comorbidități. SAGE recomandă seria primară și prima doză de rapel pentru grupul cu prioritate medie. Deși rapeluri suplimentare sunt sigure pentru acest grup, SAGE nu le recomandă uzual, având în vedere rentabilitatea relativ scăzută din punctul de vedere al sănătății publice.

Grupul cu prioritate scăzută include copiii și adolescenții sănătoși cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 17 ani. Dozele primare și de rapel sunt sigure și eficiente la copii și adolescenți. Cu toate acestea, având în vedere povara scăzută a bolii, SAGE îndeamnă țările care iau în considerare vaccinarea acestui grup de vârstă să își bazeze deciziile pe factori contextuali, cum ar fi încărcătura virală într-o anumită perioadă, costurile și alte priorități de sănătate publică paralele.

Beneficiile vaccinării anti-COVID: riscul de deces a fost de 15 ori mai mare la nevaccinați (date de la peste 1,5 milioane de canadieni spitalizați în primii 2 ani ai pandemiei)

Un studiu cuprinzând peste 1,5 milioane de internări în spitalele din Canada (un număr de 155 de spitale), în primii 2 ani ai pandemiei COVID-19 (15 martie 2020 – 28 mai 2022), a cuantificat beneficiile vaccinării. Pacienții nevaccinați au avut un risc de până la 15 ori mai mare de a muri din cauza COVID-19 decât pacienții vaccinați cu schema primară și cel puțin o doză de rapel adițională. Când au fost comparați cu persoanele vaccinate doar cu schema primară, riscul de deces al nevaccinaților a fost de 4 ori mai mare. Proporții asemănătoare au fost observate și în ceea ce privește riscul de spitalizare.

Studiul a inclus 51.679 de internări pentru adulți și 4.035 de internări la copii. Deși ponderea internărilor pentru COVID-19 a crescut în valul al cincilea și al șaselea, între 26 decembrie 2021 și 19 martie 2022, după începerea imunizării populației generale, proporția adulților internați în ATI a fost semnificativ mai mică – 8,7% vs 21,8%. Modelul s-a menținut și în cazul copiilor.

Cifrele arată diferența uriașă făcută de vaccinare, atât la nivel individual, cât și la nivel de sistem de sănătate, reducând povara internărilor. Astfel de studii ar trebui să fie intens mediatizate în această perioadă de acalmie pandemică, împreună cu mesaje clare privind conduita de imunizare COVID-19 actualizată. Din păcate însă, multe state au abandonat aceste eforturi.

Analiza ADN a peste 20 de mii de persoane care au avut COVID-19 arată diferențele genetice ale riscului de boală severă

49 de secvențe ADN sunt asociate cu riscul de a dezvolta COVID-19 sever. 16 dintre acestea nu au mai fost anterior raportate în studiile clinice. Analiza ADN-ului de la peste 24.000 de persoane care au avut COVID-19 și au necesitat tratament la terapie intensivă arată noi posibile mecanisme. Studiul, care a fost publicat pe 17 mai în Nature și are peste 2.000 de autori, evidențiază rolul sistemului imunitar în exacerbarea severității COVID-19 ulterior infectării. Majoritatea datelor provin din UK. Însă colaborarea internațională a fost cheia realizării unui studiu de asemenea dimensiuni.

Sunt necesare studii ulterioare care să aprofundeze observațiile acestui studiu și să extragă concluziile potrivite pentru managementul clinic și chiar pentru prevenția secundară a COVID-19.

Nutriție, activitate fizică, bunăstare și COVID-19 – rezultate din 13 țări care participă la runda a 6-a a studiului Childhood Obesity Surveillance Initiative al OMS

Inițiativa de supraveghere a obezității infantile (COSI) a fost demarată în 2007 de OMS. 1 din 3 copii din Regiunea europeană a OMS este supraponderal sau obez (după definiția actuală). Pandemia COVID-19 a impus schimbări fundamentale ale stilului de viață și activității copiilor, mai ales în primul an. Runda a 6-a a studiului a dorit cuantificarea acestor schimbări și a inclus 13 țări, printre care și România (alături de alte țări UE și non-UE din Centrul și Estul Europei). Aprox. 43 de mii de familii au participat la studiu, 22% dintre copii având un diagnostic confirmat de COVID-19, însă variabilitatea raportării a fost extrem de inegală – Uzbekistan a avut 5,7% diagnostice confirmate la copii, iar Slovacia – 70%.

  • 1 din 5 părinți a declarat că a crescut consumul de gustări dulci precum biscuiții, produsele de patiserie, înghețată etc. în timpul pandemiei.
  • În ceea ce privește activitatea fizică de după școală, în medie, 1 din 2 copii și-a păstrat nivelul de activitate pre-pandemic. Însă variația a fost mare, putând fi observat un model în care în țările în care restricțiile fizice au fost respectate, copiii și-au scăzut nivelul de activitate.
  • În plus, aproximativ 1 din 3 copii a experimentat o creștere a timpului petrecut în fața dispozitivelor digitale (jocuri sau social-media) în timpul liber.
  • Întrebați despre percepția asupra greutății copilului lor înainte și în timpul pandemiei, procentul părinților care își percep copiii ca având o greutate peste limita normală s-a dublat, de la 7% înainte de pandemie, la 15% în timpul.
  • 41% dintre copii au raportat scăderea calității interacțiunilor cu prietenii (la școală sau în timpul liber).