Esențial în sănătate publică: Este severitatea simptomelor COVID-19 corelată cu abilitatea de „super-spreader”?
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează Esențial în sănătate publică de săptămâna aceasta.
Săptămâna 12 – 18 iunie 2023:
Este severitatea simptomelor COVID-19 corelată cu abilitatea de „super-spreader”?
La începutul pandemiei, COVID Challenge Study făcea înconjurul lumii. Voluntarii urmau să fie infectați cu SARS-CoV-2 pentru a fi studiate modelele de transmitere. Astfel a apărut categoria „super-spreaders”, persoane care eliminau mult mai multe particule virale în aerul expirat decât alții.
O nouă lucrare, bazată pe datele din acest studiu și publicată în The Lancet, arată că severitatea simptomelor unei persoane nu se corelează totuși cu răspândirea mai crescută a virusului. Mai mult, datele sugerează și că fiziologia umană, nu virusul, este responsabilă pentru lipsa de predictibilitate observată în evoluția bolii COVID-19.
COVID Challenge Study a înrolat 34 de voluntari. Dintre aceștia, 18 au dezoltat boala, însă 2 persoane au fost responsabile de 86% din încărcătura virală din aer, în ciuda simptomelor ușoare.
Pentru a testa valoarea testelor rapide antigenice, participanții s-au testat zilnic în timpul carantinei. Niciunul dintre participanți nu a emis un nivel detectabil de virus în aer înainte de a avea un rezultat pozitiv la testul rapid și doar o mică parte dintre ei au lăsat virus detectabil pe mâini, pe suprafețe sau pe măștile pe care le-au purtat temporar. Până când au fost testați pozitivi, majoritatea participanților aveau deja simptome ușoare, cum ar fi oboseală sau dureri musculare.
Așadar, dacă oamenii se testează imediat ce detectează simptomele, testele rapide pot fi un instrument puternic pentru controlul răspândirii virale.
Combinații terapeutice personalizate pentru prevenirea recurenței COVID-19, identificate cu AI
Rezultatele unui studiu bazat pe învățare automată arată cum ar trebui să varieze combinațiile terapeutice pentru a fi cu adevărat individualizate și eficiente în prevenirea recurenței COVID-19, care afectează până la o treime dintre pacienți. Combinațiile de medicamente au depins de caracteristicile individuale ale pacientului, inclusiv vârsta, greutatea și comorbiditățile existente.
Folosind date clinice de la un spital din China, studiul condus de University of California, Riverside a fost publicat în jurnalul Frontiers in Artificial Intelligence. Peste 400 de pacienți, cu vârsta medie de 45 de ani, au fost incluși. Mai mult, proveniența datelor este extrem de importantă – conform autorilor, un astfel de studiu nu ar fi putut fi realizat în multe părți ale lumii:
„Faptul că datele au venit din China este semnificativ din două motive. În primul rând, atunci când pacienții sunt tratați pentru COVID-19 în SUA, aceștia pot primi unul sau două medicamente. La începutul pandemiei, medicii din China au putut prescrie până la opt medicamente diferite, permițând analiza mai multor combinații. În al doilea rând, pacienții cu COVID-19 din China au trebuit să se plaseze în carantină într-un hotel administrat de guvern după ce au fost externați din spital, ceea ce a permis observarea ratelor de reinfectare cu acuratețe”.
Din anumite puncte de vedere, studiul demontează ideea de două grupe de vârstă majore din punct de vedere terapeutic – copii vs. adulți, subliniind nevoia de tratamente individualizate. Observațiile din studiu arată că aproximativ 1 din 3 persoane a redevenit pozitivă la 4 săptămâni după externare.
De exemplu, persoanele cu un sistem imun afectat au avut nevoie de un medicament pentru stimularea imunității, iar având în vedere că sistemul imunitar al tinerilor poate reacționa prea puternic, ei au necesitat imunosupresoare ca parte din tratament.
ESMO îndeamnă statele membre OMS să includă serviciile de îngrijiri oncologice secundare și terțiare în Acordul Pandemic aflat în dezbatere
De la începutul anului 2023, cele 194 de state membre ale Organizației Mondiale a Sănătății au început negocierile pentru stabilirea unui „Acord de pandemie”. Scopul noului instrument internațional este de a consolida prevenția, pregătirea și răspunsul la pandemii, precum și de a crește securitatea în sănătatea publică.
Reprezentanții ESMO – Societatea Europeană de Oncologie Medicală, prezenți la întâlnirea din iunie organizată de Organismul de negociere interguvernamental (INB), care se ocupă de negocierile cu statele membre – subliniază însă că nu se menționează în mod explicit serviciile de îngrijire de nivel secundar (consulturi de specialitate) sau terțiar (îngrijiri intraspitalicești) în timpul pandemiilor, mai ales în raport cu persoanele cu diagnostic oncologic.
Noi date confirmă că HIV poate rămâne latent în creier, păstrând capacitatea de infectare
Ca parte a ciclului de viață, virusul imunodeficienței umane-1 (HIV) inserează o copie a ADN-ului în celulele sistemului imunitar. Unele dintre aceste celule imune nou infectate pot trece apoi într-o stare latentă, pentru o perioadă lungă de timp, în anumite regiuni din organism (rezervoare). Deși terapiile antiretroviale actuale (ART) pot bloca cu succes virusul de la replicare, nu pot eradica HIV latent.
O echipă formată din specialiști de la Centrul dedicat HIV al Școlii de Medicină UNC, Universitatea din California San Diego, Universitatea Emory și Universitatea din Pennsylvania a identificat locul primar unde rezidă celule HIV latente: celulele microgliale – celule imunitare din creier, un rezervor viral stabil pentru HIV latent.
Echipa a studiat mai întâi creierul macacilor infectați cu virusul imunodeficienței simiane (SIV), un virus care este strâns legat de HIV, pentru a înțelege mai bine cum să extragă și să purifice celulele viabile din țesutul cerebral de primate. A urmat aplicarea tehnicilor pe mostre umane, donate de persoane HIV+ care au fost înscrise în Studiul „The Last Gift” de la Universitatea din California. Ca parte a acestui efort unic, persoanele HIV+, sub tratament ART, dar care suferă de alte boli terminale, își vor dona organismul pentru continuarea studiului.
Având în vedere noile date, este nevoie de noi strategii terapeutice pentru a ținti rezervoarele de HIV, mai ales că acesta s-a adaptat pentru a se reproduce în creier.
Toate detaliile, în comunicatul emis de About UNC School of Medicine.
Femeile cu sindromul ovarelor polichistice trăiesc cu un an mai puțin decât cele fără afecțiune
Un studiu pe date provenind de la 10.000 de femei cu PCOS din Finlanda arată că persoanele cu PCOS au decedat cu un an mai devreme în medie, comparativ cu femeile de aceeași vârstă fără afecțiune (70.000 au fost incluse pentru comparație). Femeile au primit, în medie, diagnosticul de PCOS la 27 de ani. De asemenea, decesul prin cancer a fost mult mai des raportat în cazul femeilor cu PCOS.
PCOS este cea mai răspândită afecțiune endocrină a sistemului reproducător la femeile aflate la vârsta reproductivă, iar peste jumătate dintre ele asociază și obezitate.
Datele au fost prezentate în cadrul congresului Societății Europene de Endocrinologie și raportate de Medscape Medical News. Autorii au subliniat nevoia de a înțelege PCOS și impactul asupra sănătății femeilor dincolo de problemele de fertilitate, unde rezultatele sunt în general bune.
