Estimarea riscului cardiovascular devine mai precisă prin includerea lipoproteinei(a): rezultate dintr-un nou studiu American Heart Association

  • Prevenție
Dr. Bianca Cucoș
22 iunie 2025
Citit de 83 ori.

Lipoproteina(a), sau Lp(a), este recunoscută tot mai frecvent ca un important factor de risc cardiovascular, unul determinat genetic, puțin influențabil prin stilul de viață și adesea nedepistat în practica medicală curentă. Pe măsură ce tot mai mulți pacienți sunt testați pentru Lp(a), în special cei cu antecedente familiale de boli cardiovasculare premature, clinicienii ridică o întrebare practică: Putem continua să ne bazăm pe scorurile standard de risc cardiovascular la pacienții cu Lp(a) crescută?

Un studiu recent, de mari dimensiuni, publicat în JAMA Cardiology, oferă o serie de răspunsuri. Cercetătorii au evaluat dacă ecuațiile de risc PREVENT, dezvoltate de American Heart Association (AHA) și American College of Cardiology (ACC), pot prezice cu acuratețe riscul cardiovascular la pacienții cu Lp(a) crescută, deși acest marker nu este inclus în model. Rezultatele arată că modelul PREVENT funcționează bine în majoritatea cazurilor, susținând utilizarea sa în practica clinică. Totodată, studiul subliniază că Lp(a) rămâne un element valoros pentru personalizarea evaluării riscului, mai ales în cazurile de graniță.

abonare

Ce este lipoproteina(a) și de ce este importantă?

Lipoproteina(a) este un tip de particulă lipidică din sânge, asemănătoare ca structură cu LDL-colesterolul, dar cu o particularitate: conține o proteină suplimentară, apolipoproteina(a), care îi conferă proprietăți unice. Această structură o face să fie proaterogenă și protrombotică, adică favorizează formarea plăcilor de aterom, inflamația vasculară și cheagurile de sânge.

Spre deosebire de LDL-colesterol, ale cărui niveluri pot fi modificate prin alimentație, exercițiu fizic și tratament medicamentos, Lp(a) este aproape în întregime determinată genetic. Nivelul său rămâne stabil pe parcursul vieții și, în prezent, nu există terapii disponibile care să o reducă eficient, dar există diverse molecule în studii clinice. Până la 20% din populație are Lp(a) crescută, dar majoritatea nu sunt testați. În ultimele decenii, importanța Lp(a) a fost demonstrată în numeroase studii genetice și epidemiologice, care au stabilit o legătură cauzală între nivelurile crescute și riscul de boală coronariană, infarct miocardic, accident vascular cerebral și stenoză aortică calcifică.

Astfel, ghidurile europene și americane consideră Lp(a) un „factor care amplifică riscul” și nu este parte din calculele de risc standard, dar poate fi util în rafinarea acestora, mai ales când riscul estimat este intermediar.

Ce este calculatorul de risc PREVENT?

Ecuațiile PREVENT au fost introduse în 2023 pentru a moderniza estimarea riscului cardiovascular pe 10 și 30 de ani. Acestea se bazează pe date mai recente și includ o gamă mai largă de factori de risc, cum ar fi:

  • Vârsta și sexul
  • Tensiunea arterială
  • Colesterolul total, LDL și HDL
  • Diabetul
  • Fumatul
  • Indicele de masă corporală (IMC)
  • Funcția renală

Scopul modelului PREVENT este să ghideze deciziile clinice privind prevenția primară (inițierea terapiei cu statine), schimbarea stilului de viață și urmărirea pacientului pe termen lung. Cu toate acestea, Lp(a) nu este inclusă în model, ceea ce a ridicat întrebări despre acuratețea acestuia în cazul pacienților cu niveluri crescute.

Ce a arătat studiul?

Pentru a răspunde la această întrebare, cercetătorii au analizat datele din două mari baze de date populaționale: UK Biobank și Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA). Participanții au fost împărțiți în funcție de nivelurile de Lp(a), iar scorurile lor de risc obținute cu PREVENT au fost comparate cu evenimentele cardiovasculare reale petrecute în următorii 10 ani.

Majoritatea persoanelor cu Lp(a) crescută au fost încadrate corect în categoriile de risc estimate de modelul PREVENT. Cu alte cuvinte, dacă modelul estima un risc scăzut, intermediar sau ridicat, predicția era, în general, corectă, chiar și la pacienții cu Lp(a) ridicată.

Totuși, a existat o excepție importantă: în rândul pacienților cu un risc de 10 ani între 5% și 7,5% (categoria de graniță), cei cu Lp(a) crescută au avut mai multe evenimente cardiovasculare decât era estimat. Această constatare sugerează că Lp(a) ar putea duce la subestimarea riscului în anumite situații.

Ce înseamnă aceste rezultate în practică?

Pentru medici, studiul transmite două mesaje principale:

Modelul PREVENT rămâne un instrument valid și fiabil pentru estimarea riscului cardiovascular, inclusiv la pacienții cu Lp(a) crescută. Nu este necesar să fie abandonat sau modificat în mod sistematic în aceste cazuri.

La nivel individual, Lp(a) aduce informații suplimentare importante. În special în cazurile în care riscul estimat este aproape de pragul pentru inițierea tratamentului, prezența unei Lp(a) crescute poate justifica o decizie terapeutică mai proactivă.

Astfel, Lp(a) nu înlocuiește modelele de risc tradiționale, ci le completează, oferind un strat suplimentar de personalizare, în special în contextul medicinei preventive.

Când ar trebui testată Lp(a)?

Deși testarea Lp(a) nu face parte din screeningul de rutină, mulți experți recomandă o determinare unică pe parcursul vieții, mai ales la:

  • Persoanele cu antecedente familiale de boală cardiovasculară precoce
  • Pacienți cu colesterol ridicat inexplicabil
  • Persoane cu scoruri de risc intermediare

Deoarece nivelul de Lp(a) rămâne constant, o singură testare poate fi suficientă pentru a informa deciziile preventive pe termen lung.

Tratamentul Lp(a): Ce urmează?

În prezent, nu există terapii aprobate care să reducă eficient Lp(a), dar mai multe molecule se află în faze avansate de dezvoltare. Acestea folosesc tehnologii inovatoare, cum ar fi oligonucleotidele antisens sau ARN de interferență (siRNA), pentru a bloca sinteza apolipoproteinei(a) în ficat.

Medicamente precum pelacarsen, olpasiran, lepodisiran sau muvalaplin au demonstrat reduceri ale Lp(a) de până la 90% în studiile clinice. Spre deosebire de terapiile injectabilele bazate pe siRNA, muvalaplin este un inhibitor oral, ceea ce ar putea reprezenta o opțiune mai accesibilă și convenabilă pentru pacienți.

Precizie și personalizare

Acest studiu oferă dovezi clare că modelul PREVENT poate fi utilizat cu încredere chiar și în cazul pacienților cu Lp(a) crescută. În timp ce predicțiile rămân valabile la nivel de populație, evaluarea individuală a riscului beneficiază de integrarea Lp(a), în special în deciziile privind inițierea tratamentului preventiv.

În viitor, pe măsură ce terapiile dedicate vor deveni disponibile, iar testarea genetică va deveni mai frecventă, Lp(a) va avea un rol tot mai important în prevenția cardiovasculară. Până atunci, rămâne un instrument esențial pentru personalizarea evaluării riscului, alături, nu în locul, modelelor clasice precum PREVENT.

Citește și


➤