Site icon Raportul de gardă

EULAR 2026. Terapiile celulare CAR-T și NK deschid o nouă etapă în tratamentul bolilor autoimune severe: remisiuni fără imunosupresie de lungă durată

Noi rezultate prezentate în cadrul congresului anual EULAR 2026 confirmă că terapiile celulare bazate pe limfocite CAR-T și celule natural killer (NK) reprezintă una dintre cele mai promițătoare direcții terapeutice pentru bolile autoimune severe, refractare la tratamentele convenționale. Datele provenite din mai multe studii clinice au arătat că aceste terapii pot induce remisiunea clinică fără necesitatea continuării tratamentului imunosupresor la pacienții cu lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă, miopatii inflamatorii idiopatice sau scleroză sistemică.

Terapiile CAR-T utilizate în bolile autoimune urmăresc eliminarea limfocitelor B implicate în producerea autoanticorpilor care întrețin procesul patologic. Spre deosebire de terapiile biologice convenționale, care determină o depleție tranzitorie a acestor celule, terapiile celulare produc o resetare a sistemului imun, caracterizată prin repopularea cu limfocite B predominant naive și tranzitorii, cu un potențial autoreactiv redus.

În lupusul eritematos sistemic, studiul de fază I CARLYSLE a evaluat o nouă terapie autologă cu celule CAR-T direcționată împotriva CD19, la pacienți cu forme severe și refractare ale bolii, care eșuaseră anterior la multiple linii terapeutice, inclusiv terapii biologice anti-limfocite B. Tratamentul a demonstrat un profil favorabil de siguranță, fără sindrom de neurotoxicitate asociat celulelor efectoare imune și fără sindrom sever de eliberare de citokine. Totodată, au fost observate ameliorarea markerilor imunologici, reducerea activității bolii și îmbunătățirea afectării renale la pacienții cu nefrită lupică. Cinci dintre cei șase pacienți tratați cu doza de 50 de milioane de celule au atins remisiunea clinică, iar jumătate dintre aceștia au obținut răspuns renal complet încă din prima lună.

„Atunci când utilizăm terapii de depleție a limfocitelor B, cum este rituximabul, pacienții prezintă recăderi după aproximativ trei luni. Aici situația este complet diferită. Există o diferență calitativă, deoarece această terapie determină o depleție mult mai profundă a limfocitelor B, inclusiv la nivel tisular”, a declarat Dr. Maria Leandro, reumatolog la University College London Hospitals, într-un articol publicat în MedScape.

În poliartrita reumatoidă, primul studiu clinic dedicat terapiei CAR-T, COMPARE, a inclus șase pacienți cu boală activă și refractară, care primiseră anterior un număr mediu de peste șase terapii biologice sau sintetice țintite. După o singură administrare de celule CAR-T, activitatea bolii s-a redus la toți participanții, iar jumătate dintre aceștia au atins remisiunea clinică completă. Biopsiile sinoviale și medulare au confirmat depleția limfocitelor B atât în circulație, cât și la nivel tisular, iar majoritatea pacienților au rămas fără tratament imunosupresor pe întreaga perioadă de urmărire. De asemenea, cercetătorii au observat reducerea autoanticorpilor specifici bolii și repopularea ulterioară cu limfocite B naive.

În miopatiile inflamatorii idiopatice, terapia CAR-T a fost evaluată în studiul RESET-Myositis, care a inclus pacienți cu dermatomiozită, sindrom antisintetază, miopatie necrozantă mediată imun și forme juvenile de boală. Rezultatele au arătat că răspunsul terapeutic diferă în funcție de subtipul clinic. Pacienții cu dermatomiozită au prezentat răspunsuri clinice susținute, menținute până la un an de urmărire, în timp ce pacienții cu sindrom antisintetază au prezentat frecvent recăderi și au necesitat reluarea terapiei imunomodulatoare.

Image by rawpixel.com on Freepik

O analiză retrospectivă care a inclus 50 de pacienți tratați anterior cu terapie CAR-T a evaluat evoluția pe termen lung după obținerea remisiunii. Rata globală de recădere a fost de 12%, însă aceasta a diferit semnificativ între patologii. Recurențele au fost rare în lupusul eritematos sistemic, mai frecvente în scleroza sistemică și cele mai numeroase la pacienții cu miopatii inflamatorii idiopatice. În aceste situații, terapiile orientate împotriva celulelor plasmatice, inclusiv terapiile anti-BCMA și agenții de tip T-cell engager, au permis obținerea unor noi remisiuni la majoritatea pacienților.

Pe lângă terapiile CAR-T autologe, cercetătorii au prezentat rezultate și pentru AB-101, o terapie alogenică bazată pe celule natural killer derivate din sânge prelevat din cordon ombilical. Spre deosebire de terapiile CAR-T, această opțiune terapeutică este disponibilă imediat, fără a necesita recoltarea și modificarea celulelor pacientului.

Într-un studiu de fază IIa care a inclus pacienți cu poliartrită reumatoidă, sindrom Sjögren și scleroză sistemică, administrarea AB-101 în asociere cu rituximab a determinat o depleție susținută a limfocitelor B și ameliorări clinice importante pe parcursul a șase luni de urmărire. Terapia a fost foarte bine tolerată, fără cazuri de sindrom de eliberare de citokine, neurotoxicitate sau hipogamaglobulinemie și fără întreruperi ale tratamentului din cauza reacțiilor adverse.

În concluzie, datele prezentate la EULAR 2026 sugerează că terapiile celulare sunt pe cale să redefinească managementul bolilor autoimune severe, oferind posibilitatea obținerii unor remisiuni prelungite fără tratament imunosupresor continuu. Totodată, diferențele observate între diversele afecțiuni și mecanismele distincte de recădere evidențiază necesitatea unor strategii terapeutice personalizate și a unei înțelegeri mai aprofundate a biologiei celulelor autoreactive.

Citește și:

Acest material a fost realizat cu sprijinul inteligenței artificiale și revizuit editorial de echipa Raportuldegardă.ro.

Exit mobile version