#ERSCongress. Expunerea fetală la cadmiu, asociată cu un risc crescut de 24% pentru a dezvolta astm și 44% pentru alergii în perioada copilăriei
Expunerea la cadmiu în perioada intrauterină poate influența dezvoltarea ulterioară în copilărie a astmului și a bolilor alergice. Conform cercetărilor prezentate în cadrul Congresului Societății Europene de Pneumologie , bebelușii născuți cu niveluri mai ridicate de cadmiu în sângele recoltat din cordonul ombilical pot avea mai multe șanse de a dezvolta astm și alergii în perioada copilăriei.
„Metalele grele, la care oamenii pot fi expuși în viața de zi cu zi, prin alimente, apă sau aer, pot avea un efect dăunător asupra sănătății, chiar și în doze mici. Cu toate acestea, studiile care investighează rolul lor în perioada de început a vieții, în special în ceea ce privește relația și determinismul astmului și al alergiilor – boli comune în copilărie – sunt rare”-a spus Prof. Isabella Annesi-Maesano, Director al departamentului de cercetare din cadrul Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală și profesor de epidemiologie în cadrul Universității din Paris – Sorbonne.
Mai exact, rezultatele sugerează că nivelurile mai ridicate de cadmiu identificate în sângele ombilical al bebelușilor (peste 0,7 µg/l) au fost corelate cu un posibil risc crescut de astm bronșic de aproximativ 24%, comparativ cu nivelurile mai scăzute (sub 0,3 µg/l) și cu creșterea riscului de alergii alimentare de aproximativ 44%.
Nivelurile mai ridicate de mangan din sângele mamelor (peste 1,1 µg/l) au fost de asemenea, legate de o posibilă creștere a riscului de apariție a eczemei, comparativ cu nivelurile inferioare (sub 0,5 µg/l). Eczema sau dermatita atopică este un factor de risc cunoscut pentru apariția astmului.
„Am vrut să investigăm nivelul anumitor metale grele la care sunt expuși bebelușii în uter și să înțelegem orice impact ar putea avea acest lucru asupra dezvoltării și sănătății viitoare. În momentul de față știm din cercetările anterioare că diferite tipuri de metale grele pot afecta diferite organe din corp. Studiul nostru sugerează că expunerea la cadmiu în perioada intrauterină ar putea avea un rol în creșterea riscului de astm și alergii la copii”- a adăugat Prof. Annesi-Maesano.
În cadrul studiului au fost analizate probe din sângele matern de la 706 femei însărcinate și sânge ombilical după naștere. Oamenii de știință au evaluat concentrațiile serice de plumb, cadmiu și mangan pentru a investiga asocierea dintre expunerea fetală și riscul apariției astmului, rinitei alergice, eczemelor și alergiilor alimentare în copilărie.
Au fost urmăriți copiii cu vârsta de până la 8 ani, iar părinții au răspuns la chestionare anuale referitoare la sănătatea copiilor, astm, rinită alergică, eczeme și simptome de alergie alimentară. De asemenea, au fost luați în considerare posibili factori care influențează aceste afecțiuni, cum ar fi istoricul de fumători al părinților și istoricul medical de familie.
Cercetătorii au identificat metale grele atât în probele de sânge matern, cât și în cele de sângele recoltat din cordonul ombilical, cu o medie de 0,8 g/l de cadmiu în probele de sânge matern și o medie de 0,5 g/l în probele de sânge din cordonul ombilical. Nivelurile de cadmiu din probele de sânge din cordonul ombilical au fost asociate cu un risc crescut de astm, eczemă și alergie alimentară.
,,Având în vedere pericolele cunoscute ale cadmiului și ale altor metale grele, acest studiu susține necesitatea unei reglementări extrem de stricte a utilizării lor și eliminarea atentă a produselor care le conțin, cum ar fi bateriile care conțin cadmiu”- Prof. Daiana Stolz, Spitalul Universitar Basel, Elveția.
Despre cadmiu
Cadmiul (Cd) este un metal toxic, a cărui utilizare este restricționată în Uniunea Europeană, dar care este utilizat pe scară largă în componența bateriilor, a ecranelor TV, a pigmenților folosiți în pictură, în cosmetică și pentru a acoperi unele suprafețe metalice. Alte surse de contaminare sunt reprezentate de incinerarea deșeurilor, nămolul de canalizare, apele contaminate și fertilizanții. Acesta se află pe lista substanțelor cancerigene de grup 1.
Clasificarea agenților cancerigeni conform IARC (International Agency for Research on Cancer) cuprinde patru grupe subdivizate în funcție de posibilul impact cancerigen pe care îl poate avea asupra organismului uman.
- Grup 1 – cancerigen pentru oameni
- Grup 2A – probabil cancerigen la om
- Grup 2B – posibil cancerigen pentru om
- Grup 3 – nu poate fi clasificat in ceea ce privește efectul cancerigen la om
Principalele surse de expunere sunt prin inhalare sau ingestie.
Absorbția intestinală a cadmiului este relativ mică (3-5%), dar acesta rămâne stocat la nivel de rinichi și ficat, iar timpul biologic de înjumătățire este de 25 de ani. Se estimează că din cele 30 µg de Cd pe care o persoană le ingerează în medie zilnic, 1-3 µg este reținut de organism.
În ceea ce privește fumătorii, aceștia au de obicei de două ori mai mult cadmiu în corpul lor decât nefumătorii.
O țigară conține în medie 0.5-1 µg de Cd. Oxidul de cadmiu, generat în timpul fumatului, depus local în țesutul pulmonar sau absorbit în circulația sanguină sistemică, sau ambele.
Intoxicația acută se manifestă prin simptome digestive (dureri abdominale severe, greață, vărsături, diaree, vomă) care pot duce la deces în 24 h sau în decurs de o săptămână până la două săptămâni în urma afecțiunilor hepatice și renale.
Intoxicația cronică se manifestă prin probleme respiratorii, disfuncție renală, alterarea metabolismului calciului, afecțiuni osoase – osteoporoză, fracturi osoase spontane.
Afecțiunea care este asociată în mod direct cu expunerea îndelungată (prin alimentație și apă) la Cd poartă numele de ‘’Itai-itai’’.
Cadmiul mai este asociat cu diferite tipuri de cancer, cum sunt cancerul mamar, cancerul endometrial, cancerul pulmonar și bolile cronice renale. În sfera endocrinologică acesta este considerat o substanță care are capacitatea de a se lega de receptorii estrogenici și prin urmare imită acțiuni ale estrogenilor, dar utilizând alte mecanisme.
Totodată, expunerea la cadmiu este un factor de risc pentru dezvoltarea rezistenței la insulină.
Mecanism de acțiune
Cadmiul induce modificări la nivel tisular prin mai multe mecanisme:
- Stres oxidativ;
- Modificări epigenetice în expresia ADN-ului;
- Inhibarea sau stimularea căilor de transport, în special în segmentul proximal al tubului renal;
- Interferența competitivă cu acțiunea fiziologică a Zn sau Mg;
- Inhibarea sintezei hemului;
- Afectarea funcției mitocondriale care poate induce apoptoză celulară.
In alimente, cadmiul se regăsește din cauza prezenței acestuia în sol sau în apele folosite pentru irigații. Cantitățile cele mai ridicate identificate sunt în cartofi și leguminoasele cu frunze. Carnea de crustacee, ficatul și rinichii sunt, de asemenea, bogate în cadmiu.
Nivelurile de siguranță și reglementările Europene
Conform datelor puse la dispoziție de EFSA (European Food Safety Authority) în vederea menținerii siguranței consumatorilor, inclusiv copii, vegetarieni și persoane aflate în zone contaminate, aportul săptămânal tolerabil de Cd ar trebui să nu depășească 2.5 μg/kg corp.
Citește și:
- #BiotechWeek2020. Prof. Nick Guldemond, despre sustenabilitatea sistemelor de sănătate: „Este nevoie de o schimbare de paradigmă către îngrijirea centrată pe persoană”
- #ERSCongress. Monitorizarea pacienților cu astm prin intermediul unei aplicații mobile: frecvența acceselor de tuse în timpul nopții se poate corela cu evoluția bolii
- #BiotechWeek2020. Prof. Dr. Henrique Martins, lider în sisteme digitale de sănătate: „Digitalizarea medicinei necesită investiții semnificative, voință politică și viziune”