FDA aprobă prima terapie țintită pentru cancerul pulmonar non-microcelular cu mutație de tip inserție la nivelul exonului 20 al genei EGFR




Rybrevant (amivantamab-vmjw) a fost aprobat de FDA pentru pacienții adulți cu cancer pulmonar non-microcelular (NSCLC) local avansat sau metastatic, cu mutații de tip inserție la nivelul exonului 20 al genei pentru receptorul factorului de creștere epidermal (EGFR), la care boala a progresat în timpul sau după tratamentul chimioterapic pe bază de platină. FDA a aprobat și testul diagnostic Guardant360 CDx (Guardant Health Inc), test de biopsie lichidă, care ajută la identificarea acestei mutații specifice.

“Avansul în oncologia de prezicie continuă să faciliteze dezvoltarea de noi medicamente, permițând afecțiunilor precum cancerul pulmonar să fie împărțite în subtipuri moleculare și acționate prin terapii țintite. O dată cu această aprobare, pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular cu inserție la nivelul exonului 20 al genei EGFR vor avea o nouă opțiune de tratament țintit”, a declarat Dr. Julia Beaver, FDA Oncology Center of Excellence

Amivantamab este primul anticorp bispecific complet umanizat aprobat pentru tratamentul NSCLC, eficient în cazul mutațiilor de tip inserție la nivelul exonului 20 din gena EGFR; acesta inhibă creșterea tumorii și conduce la moarte celulară.

abonare

Aprobarea acestui tratament vine ca urmare a rezultatelor favorabile din cadrul studiilor clinice. Studiul clinic de fază 1 CHRYSALIS a evaluat siguranța, eficacitatea și farmacocinetica în monoterapia cu amivantamab la pacienții cu cancer pulmonar si mutația specificată, cazuri care au progresat în urma tratamentului chimioterapic pe bază de platină.

Principalul obiectiv urmărit a fost rata de răspuns general, care a fost de 40% pentru pacienții care au primit Rybrevant. Mediana duratei de răspuns a fost de 11,1 luni, 63% dintre pacienți având o durată a răspunsului de minim 6 luni. Rezultatele au fost prezentate la ASCO 2020 și ulterior la Conferința Internațională de Cancer Pulmonar IASLC WCLC 2020.

Cele mai frecvente reacții adverse raportate ale tratamentului cu Rybrevant includ: rash, reacții alergice, infecții cutanate, dureri musculare sau articulare, dispnee, greață, fatigabilitate etc.

Tratamentul trebuie întrerupt dacă pacientul dezvoltă simptome de afectare pulmonară interstițială și oprit definitiv dacă această afectare se confirmă. De asemenea, trebuie limitată expunerea la soare pe perioada tratamentului și două luni de la finalizarea acestuia.

Rybrevant se află în continuare în studii clinice de fază 3, comprehensive, studii precum MARIPOSA și PAPILLON, care evaluează combinația terapeutică amivantamab împreună cu lazertinib, respectiv cu carboplatin-pemetrexed la pacienții cu NSCLC avansat sau metastatic cu mutații de tip inserție în exonul 20 al EGFR și ale căror rezultate sunt așteptate să apară în următorii ani.

EGFR (Epidermal Growth Factor Receptor) este un receptor tirozin-kinazic care se află în mod natural pe suprafața celulelor epiteliale și care are un rol important în creșterea și diviziunea celulară. Gena care codifică pentru EGFR se află la nivelul cromozomului 7, iar mutațiile la nivelul acesteia conduc la supraexprimarea EGFR în diferite tipuri de cancere, dintre care cel mai cunoscut este cancerul pulmonar.

Cele mai frecvente mutații descrise în gena EGFR sunt deleții la nivelul exonului 19 și mutația punctiformă L858R din exonul 21 și se asociază cu un răspuns favorabil la tratamentul oral cu EGFR TKI (epidermal growth factor receptor tyrosine kinase inhibitor).

gena egfr cromozomul 7
Structura exonică a genei receptorului pentru factorul de creștere epidermal (EGFR) de la nivelul brațului scurt al cromozomului 7 și principalele mutații de la acest nivel, precum și o vedere de ansamblu asupra domeniilor proteinei EGFR.

Există și mutații activatoare ale receptorului pentru factorul de creștere epidermal la nivelul exonului 20, unele dintre ele răspunzând la terapiile cu inhibitori tirozin kinazici, iar altele nu, conform ultimei variante a ghidului NCCN pentru cancer pulmonar non-microcelular.

Mutația p.T790M este cel mai frecvent asociată cu dezvoltarea rezistenței la inhibitorii tirozin kinazici de generație I sau II, dar răspunde la tratament cu TKI de generația a treia.

Cele mai multe mutații în exonul 20, altele decât T790M, sunt asociate cu o lipsă de răspuns la agenții anti EGFR.

Tratamentele disponibile până în prezent, precum EGFR TKI, nu ajută în general pacienții cu acest subtip genetic specific și nu sunt aprobate pentru acești pacienți. În plus, pacienții cu cancer pulmonar nonmicrocelular caracterizat de aceste mutații au un prognostic mai prost și rate de supraviețuire mai scăzute comparativ cu cele mai comune mutații ale EGFR.

Pacienții recent diagnosticați cu cancer pulmonar non-microcelular metastatic cu mutație de tip inserție la nivelul exonului 20 al genei EGFR au o mediană de supraviețuire de 16,2 luni, în timp ce pacienții cu cele mai comune mutații în exonii 19 sau 21 prezintă o supraviețuire mediană de 25,5 luni, conform unui studiu recent.

Cancerul pulmonar este printre cele mai frecvente forme de cancer și cauza principală de deces legat de cancer în întreaga lume. Cancerul pulmonar non-microcelular însumează 80-85% dintre toate cancerele pulmonare, conform datelor Societății Americane pentru Cancer. Aproximativ 3-7% dintre aceste cazuri prezintă mutații de tip inserție la nivelul exonului 20 în gena EGFR, a treia cea mai comună mutație a EGFR.

Citește și: