STUDIU. Infecțiile cu C. difficile sunt declanșate de factori individuali și nu atât de mult de transmiterea din spital
Un nou studiu realizat la Universitatea Michigan arată că infecțiile cu Clostridioides difficile (C. difficile) ar putea fi determinate de factori care țin de pacient și nu atât de mult de răspândirea infecției în spital. Rezultatele au fost publicate în revista Nature Medicine și ar putea schimba strategiile pentru prevenția infecțiilor din spitale.
Studiile epidemiologice recente arată că o minoritate a infecțiilor cu C. difficile pot fi legate de alte cazuri simptomatice din spital, sugerând că există rezervoare neidentificate de C. difficile în mediul medical sau la nivel comunitar.
Noul studiu realizat la Michigan a inclus peste 1.100 de pacienți, la care s-a a efectuat secvențierea întregului genom al celor 425 de tulpini de C. diff izolate din aproximativ 4.000 de probe de fecale. Scopul a fost identificarea surselor de infecție, dincolo de ceea ce se știe deja despre transmiterea din spital.
Rezultatele arată că pacienții nu aveau aceleași tulpini de C. diff, ceea ce sugerează că majoritatea nu au dobândit infecția în timpul spitalizării. Analiza a integrat date genomice, microbiologice și epidemiologice și a arătat că doar 1% ( 6 din 584) din pacienții internați la terapie intensivă în perioada studiului erau infectați cu bacterii transmise în spital. Persoanele care erau deja colonizate cu C. difficile aveau un risc mai mare de a dezvolta o infecție activă.
Aceste date nu înseamnă că protocoalele actuale pentru prevenția infecțiilor intraspitalicești nu sunt necesare. Însă, intervențiile ar trebui concentrate asupra împiedicării progresiei cazurilor asimptomatice la infecție activă, ceea ce ar avea un impact mult mai mare asupra reducerii riscului de infecție nosocomială.
Aproximativ 5% din populația generală prezintă bacteria la nivel intestinal, fără a avea însă manifestări. O provocare în acest moment este înțelegerea particularităților persoanelor care dezvoltă infecția activă în timpul spitalizării. În continuare va fi dezvoltat un model bazat pe inteligență artificială (AI) care permite identificarea purtătorilor de C. difficile și aplicarea de măsuri preventive pentru aceste persoane.
Noile recomandări OMS pentru creșterea accesului la tehnologiile genomice aplicate în medicină
Clostridioides difficile (C. difficile, anterior cunoscut sub denumirea de Clostridium difficile), este o bacterie Gram-pozitivă care formează spori și este prezentă în mod natural în tractul intestinal al anumitor persoane. Aceasta poate provoca simptome care variază de la diaree, febră, dureri abdominale până la inflamații severe ale colonului.
Infecția apare mai ales la persoanele care au fost tratate cu antibiotice, în special antibiotice cu spectru larg, care pot perturba echilibrul normal al bacteriilor din intestin. Atunci când flora naturală a intestinului este afectată, C. difficile poate să se multiplice și să producă toxine care cauzează inflamație. În cazurile grave, poate apărea o afecțiune gravă numită colită pseudomembranoasă, care poate provoca inflamații severe ale colonului și poate duce la complicații precum perforarea colonului și sepsis.
Prevenirea infecției cu C. difficile include practici adecvate de igienă, utilizarea corectă antibioticelor și măsuri de control a infecțiilor în mediul medical. Tratamentul implică adesea întreruperea antibioticului care a declanșat infecția și utilizarea unor antibiotice specifice pentru bacteria C. difficile. În cazurile severe, se pot lua în considerare și alte intervenții, cum ar fi transplantul de microbiotă fecală (FMT), pentru a restabili echilibrul microbiotei.
În Europa, majoritatea cazurilor de C. difficile sunt asociate cu mediul medical (74,6%) iar procentul de cazuri de infecții asociate cu complicații majore variază între 10% și 16% , necesitând internare în unitatea de terapie intensivă și având o rată de deces de 7% și, respectiv 4%.
Citește și:
- Microbiomul uman – în dinamică din prima până în ultima zi de viaţă. Cum ajută înţelegerea sa pentru prevenția și tratarea bolilor?
- Cum se dezvoltă bacteriile patogene multirezistente în apele reziduale? Noi strategii de combatere a rezistenței la antimicrobiene
- State of Innovation 2021. Medicina genomică: secvențierea completă a genomului uman. Cum se va schimba practica medicală în următorii ani?