Rebyota: prima terapie bazată pe microbiotă fecală aprobată în SUA pentru pacienţii cu infecţii recurente cu Clostridioides difficile
Primul produs terapeutic bazat pe microbiotă fecală a fost aprobat de către U.S. Food and Drug Administration (FDA) pentru tratamentul infecţiilor recurente cu Clostridioides difficile (nomenclatură anterioară: Clostridium difficile), la care antibioticele tradiţionale nu sunt eficace. Rebyota a fost dezvoltată de Ferring Pharmaceuticals şi se adresează persoanelor care au minim 18 ani, după finalizarea unui regim de antibioterapie adresat acestor infecţii.
Conform unui editorial publicat în Nature Biotechnology, aprobarea pentru Rebyota reprezintă un pas important pentru terapiile bazate pe microbiom şi un progres faţă de metodele tradiţionale de transplant de materii fecale pentru pacienții cu infecții recurente cu Clostridioides difficile. Cel mai probabil, noi terapii dezvoltate prin metode asemănătoare vor obține aprobarea de comercializare în viitorul apropiat, inclusiv pentru alte tipuri de patologii care asociază dezechilibre ale microbiomului, precum bolile inflamatorii intestinale, cancerul şi obezitatea.
Aprobarea a urmat unei serii de 6 studii clinice, dintre care 2 de fază III. Aproape 1000 de persoane au primit minim o doză de Rebyota în cadrul acestor studii. Terapia restaurează echilibrul microbiomului intestinal al acestor pacienți, după administrarea unei singure doze. Succesul tratamentului a fost stabilit drept absenţa diareei cauzate de infecţia cu Clostridioides difficile în primele 8 săptămâni post administrare. Rata de succes în prevenţia infecţiilor recurente cu această bacterie a fost de peste 70% la 6 săptămâni de la administrare. În grupul care a primit placebo, procentul a fost de aproape 58%.
La nivelul tractului intestinal se află milioane de microorganisme, care alcătuiesc microbiomul. În anumite situaţii, diversitatea şi cantitatea acestora este alterată, ceea ce permite Clostridioides difficile să se multiplice excesiv şi să producă toxine care determină apariţia diareei, durerii abdominale şi febrei. În cazurile severe se poate ajunge la insuficienţă de organ şi deces. Un factor major de risc este utilizarea antibioticelor. După recuperarea dintr-un astfel de episod, unele persoane prezintă infecţii recurente, riscul de recurenţe fiind din ce în ce mai mare cu fiecare episod adiţional de boală. Infecţiile recurente cu Clostridioides difficile au un impact negativ asupra calităţii vieţii persoanelor afectate şi pot fi severe, ameninţătoare de viaţă.
Administrarea antibioterapiei are o eficacitate limitată la aceste persoane, fiind adesea necesare transplanturile de materii fecale. Efectuarea acestora nu poate fi standardizată, fiind dificil de estimat numărul şi diversitatea speciilor bacteriene administrate, precum şi stabilirea dacă există riscul de a transmite patogeni sau nu printr-un transplant de materii fecale. Variabilitatea microbiologică a probelor obținute de la un donator este foarte ridicată.
Rebyota este o versiune mai standardizată şi stabilizată a unui transplant de materii fecale. Terapia este produsă, de asemenea, din materii fecale donate de persoane sănătoase, însă presupune un screening avansat al speciilor bacteriene prezente pentru a exclude eventualii patogeni. De asemenea, Rebyota se administrează după un regim terapeutic cu antibiotice, reducând numărul de microorganisme din tractul digestiv al pacientului. Astfel, bacteriile administrate prin această doză unică de Rebyota vor avea un avantaj în a coloniza intestinul pacientului, faţă de speciile microbiene prezente anterior.
Cele mai comune efecte secundare semnalate în cadrul studiilor clinice derulate au fost reprezentate de durere abdominală, diaree, balonare, flatulenţă şi greaţă. Aplicaţia pentru obţinerea aprobării din partea FDA a primit distincţiile Fast Track, Breakthrough Therapy şi Orphan Drug.
Terapiile bazate pe microbiom trebuie optimizate, prin identificarea tipurilor de bacterii care sunt cele mai benefice în diverse situaţii patologice. De asemenea, microbiomul interacţionează cu organismul gazdă prin intermediul unor metaboliţi şi a unor molecule de semnalizare, astfel că ar putea fi dezvoltate noi terapii prin realizarea de produse medicamentoase pe baza acestora. Nu doar procesele patologice în care este implicat microbiomul pot fi ţintite, ci şi cele fiziologice, spre exemplu, pentru a realiza scheme personalizate de nutriţie.
Numeroase alte terapii din această categorie adresate infecţiilor recurente cu Clostridioides difficile au fost dezvoltate şi ar putea fi aprobate în curând, spre exemplu CP101, dezvoltat de Finch Therapeutics, şi SER-109, care aparţie Seres Therapeutics. Ca şi Rebyota, CP101 este format dintr-o varietate de specii bacteriene colectate de la un donator sănătos uman, în timp ce SER-109 conţine doar spori vii de Firmicutes înalt purificaţi. Mai multe companii sunt în competiţie pentru a dezvolta terapii bazate pe microbiom pentru o varietate de patologii, dar şi pentru a construi recomandări dietetice personalizate pornind de la caracterizarea microbiomului sau pentru a optimiza răspunsul la diverse tratamente prin manipularea microorganismelor intestinale.
Citeşte şi:
- Ce înseamnă alimentația sănătoasă? Noi date arată impactul interacțiunii dintre microbiom, dietă și organismul uman
- STUDIU. Compoziția microbiomului intestinal explică de ce anumite persoane cresc în greutate deși au un aport caloric scăzut
- Microbiomul uman – în dinamică din prima până în ultima zi de viaţă. Cum ajută înţelegerea sa pentru prevenția și tratarea bolilor?