Noile recomandări OMS pentru creșterea accesului la tehnologiile genomice aplicate în medicină

Acces la inovație

Dr. Monica Dugăeșescu
22 iulie 2022
Citit de 232 ori.

Consiliul Ştiinţific al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a publicat un raport care arată importanţa extinderii accesului la tehnologiile genomice la nivel mondial, în domeniul sănătăţii. Elaborarea acestui document a fost impusă de existenţa unor diferenţe importate în ceea ce privește disponibilitatea acestor tehnologii în statele cu venituri ridicate, faţă de ţările cu venituri scăzute sau medii. Raportul OMS cuprinde 15 acţiuni recomandate pentru a rezolva problema accesului la genomică, care sunt grupate în 4 teme: advocacy, implementare, colaborare și probleme asociate de natură etică, juridică și socială. Printre soluţiile propuse se numără remedierea problemelor legate de finanţare, infrastructură a laboratoarelor, materiale necesare şi personal specializat.

“Tehnologiile genomice stau la baza celor mai inovatoare cercetări care au loc astăzi. Cu toate acestea, beneficiile acestor instrumente nu vor fi pe deplin realizate decât dacă sunt implementate în întreaga lume. Numai prin echitate poate știința să atingă întregul său impact potențial și să îmbunătățească sănătatea pentru toată lumea, pretutindeni. Prin reunirea și coordonarea liderilor mondiali, așa cum facem prin Consiliul nostru științific, OMS acționează ca un motor global de analiză pentru a aborda cele mai presante provocări de sănătate ale lumii.”, a afirmat Dr. Soumya Swaminathan, Director Ştiinţific OMS.

Genomica utilizează metode care aparţin biochimiei, geneticii şi biologiei moleculare, cu ajutorul cărora este înţeleasă şi transpusă în practică informaţia stocată în ADN şi ARN. Tehnologiile folosite în domeniul genomicii sunt numeroase și continuă să se dezvolte. Testarea genomică poate fi utilizată în clinică sau în cercetare și poate fi combinată cu alte tipuri de date. În clinică, genomica furnizează instrumente care sunt utile în prevenţia, diagnosticarea, managementul, tratamentul și monitorizarea bolilor.

Implementarea metodelor genomice în statele cu resurse financiare scăzute este limitată de costurile ridicate ale echipamentelor şi reactivilor şi de lipsa personalului specializat. Decalajul în disponibilitatea tehnologiilor genomice dependent de veniturile statelor nu poate fi justificat din punct de vedere etic şi ştiinţific. Costurile pentru stabilirea şi extinderea tehnologiilor din domeniul genomicii se află în curs de scădere şi vor putea fi reduse suplimentar, cu ajutorul unor măsuri, precum: preţuri pe niveluri, versiuni mai ieftine datorită partajării drepturilor de proprietate intelectuală, subvenţionarea încrucişată, care presupune utilizarea profiturilor dintr-o regiune pentru a finanţa o altă regiune. Astfel, toate ţările ar avea posibilitatea să achiziţioneze platformele necesare şi să utilizeze metode genomice.

Raportul publicat de OMS se concentrează pe acele de tehnologii genomice care sunt utilizate frecvent, care sunt accesibile și ale căror costuri nu limitează o utilizare răspândită a acestora, spre exemplu, PCR, secvențierea ADN-ului și ARN-ului, bioinformatica. Tehnologii genomice recente și care presupun costuri foarte ridicate, cum ar fi editarea genelor, terapia genică și metodele complexe (spre exemplu, analiza genomică unicelulară), nu sunt adresate în acest raport.

Advocacy pentru necesitatea implementării tehnologiilor genomice

OMS intenţionează să își folosească rolul de lider în sănătatea publică globală pentru a susține utilizarea extinsă a genomicii în statele sale membre şi accesibilitatea tehnologiilor necesare. Pentru promovarea recomandărilor și monitorizarea aplicării acestora în cele patru domenii principale, a fost propusă înfiinţarea unui Comitet pentru Genomică. Informaţiile despre beneficiile genomicii pentru sănătatea umană şi necesitatea disponibilităţii tehnologiilor vor fi transmise către factorii de decizie politică şi financiară, având drept scop:

oferirea unor programe educaţionale care să expună beneficiile genomicii pentru sănătatea umană
sugerarea unor metode de a integra genomica în planificarea unor programe OMS pe termen scurt şi termen lung
monitorizarea şi evaluarea succesului programelor de advocacy pentru a încuraja adoptarea şi menţinerea strategiilor utile
oferirea de asistenţă tehnică pentru implementarea tehnologiilor

Este recomandat statelor membre, în special celor cu venituri scăzute sau medii, să elaboreze programe de advocacy care să susţină implementarea genomicii. Utilizarea şi beneficiile genomicii ar trebui să fie promovate de toate entităţile relevante: societăţile profesionale medicale naţioanale, regionale şi internaţionale, insituţiile de sănătate publică, reprezentanţii cercetării biomedicale.

Care sunt recomandările OMS pentru implementarea metodelor genomice?

Pentru a asigura o implementare cu succes a tehnologiilor din domeniul genomicii, este necesară identificarea şi depăşirea potenţialelor obstacole, cu ajutorul planificării locale, finanțării, instruirii extinse a personalului esențial și furnizării la costuri reduse a instrumentelor, materialelor și infrastructurii computaţionale. Statele membre ar trebui să stabilească programe naționale pentru construirea sau extinderea capacităților genomice sau să se alăture unui program regional. Obiectivele programelor genomice ar trebui să se bazeze pe nevoile naționale sau regionale și sunt influențate de structura populației, prevalența bolilor, statutul economic și prioritățile concurente.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii ar trebui să ghideze statele membre în vederea implementării metodelor genomice. O responsabilitate esenţială a Comitetului pentru Genetică din cadrul OMS ar fi convocarea organizațiilor comerciale pentru a dezvolta și implementa modalități de a-și face produsele și tehnologiile accesibile pentru țările cu venituri scăzute sau medii.

Sursa foto: Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Colaborarea este esenţială pentru reuşita programelor de acces la tehnologiile genomice

Este necesar ca ministerele , agenţiile de finanţare şi organizaţiile ştiinţifice din domeniul academic şi industrie să colaboreze pentru a elabora planuri cu privire a utilizarea genomicii şi construirea şi extinderea capacităţii tehnice. Toţi specialiştii în genomică şi domenii relevante ar trebui să contribuie pentru a asigura nivelul necesar de expertiză. Principalele persoane şi instituţii care sunt vizate de noile recomandări sunt:

pacienții care sunt supuşi unor teste genomice clinice sau care participă la cercetare
forța de muncă pentru a sprijini, a efectua, a analiza și a transmite rezultatele obţinute prin metode genomice
cercetătorii care elaborează metode și validează aplicații
organizațiile profesionale care aduc expertiză, desfășoară programe de formare, organizează conferințe, oferă advocacy și recomandă standarde comunitare pentru genomica
sectoarele de sănătate, asigurări, educație, comerciale, rețelele de sănătate publică și guvernele la nivel local, național și regional.

OMS ar trebui să îndrume statele membre cu privire la cele mai bune practici pentru implementarea programelor genomice naționale sau regionale şi să promoveze colaborarea internaţională prin întărirea parteneriatelor existente şi asistarea formării unor noi parteneriate. Atunci când este necesar, instituirea unul fond comun de resurse prin programe regionale ar putea fi benefic.

Despre echitate în accesul la metodele genomicii şi protecţia datelor generate

Pentru a asigura o utilizare etică şi echitabilă a informaţiilor obţinute prin metode genomice, precum şi distribuirea responsabilă a acestora date, este necesară o supraveghere eficientă, cu ajutorul reglementărilor şi standardelor naţionale şi internaţionale. Comitetul pentru Genomică al OMS va îndruma statele pentru a gestiona consecinţele etice şi sociale ale genomicii, inclusiv guvernarea globală a informaţiilor genomice.

“Este deja clar că genomica poate aduce contribuții enorme pentru sănătatea umană, de la supravegherea populaţională pentru agenți infecțioși, cum ar fi virusul care provoacă COVID-19, până la predicţia și tratarea unei game vaste de afecţiuni, cum ar fi cancerele și bolile de dezvoltare. Atenția acordată echității în implementarea acestor tehnologii este esențială pentru obținerea beneficiilor potențiale imense pentru sănătatea umană.”, a menționat Profesorul Harold Varmus, laureat al Premiului Nobel şi fost director al U.S. National Institutes of Health.

OMS a recunoscut anterior importanţa genomicii pentru sănătatea umană

Consiliul Ştiinţific al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii are rolul de a identifica problemele care au prioritate ridicată şi progresele ştiinţifice şi tehnologice care ar putea să îmbunătăţească în mod direct sănătatea la nivel mondial. Este alcătuit din 9 cercetători şi experţi în sănătate publică. În cadrul primei întâlniri a Consiliului, a fost identificată genomica drept un domeniu important, de interes pentru OMS, datorită numeroaselor implicaţii pentru sănătatea publică.

Noul raport dezvoltă tema integrării genomicii în practica medicală, abordată anterior într-un alt document publicat de OMS, care include strategia pentru 10 ani a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu privire la supravegherea genomică a patogenilor. Supravegherea genomică a avut o importanţă deosebită pentru răspunsul global la răspândirea accelerată a virusului SARS-CoV-2. Ţări precum Africa de Sud au adus contribuții esenţiale în detectarea variantelor virale, datorită capacităților lor de a utiliza tehnologiile genomice. Datorită investiţiilor majore în domeniul genomicii în timpul pandemiei COVID-19, procentul țărilor capabile să efectueze supraveghere genomică a crescut de la 54%, în martie 2021, la 68%, în ianuarie 2022.

Citeşte şi: