INTERVIU. Neil Datta, despre concluziile „Cervical Cancer Prevention Policy Atlas”. Situația României privind prevenția cancerului de col uterin și recomandări

  • Prevenție
Adriana Boată
28 mai 2021
Citit de 630 ori.

Conform Human Papillomavirus and Related Diseases Report 2019, în fiecare an, 61.072 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin și 25.829 mor din cauza bolii în Europa. Conform OMS, vaccinul HPV este aproape 100% eficient în prevenirea infecțiilor HPV care cauzează cancer de col uterin. În 2020 a fost lansat The Cervical Cancer Prevention Policy Atlas, o hartă comparativă care analizează 46 de țări din Europa în ceea ce privește politicile de prevenire a cancerului de col uterin. Cele 46 de țări au fost evaluate din punct de vedere al prevenției primare, secundare și informării online disponibile despre HPV, cancerul de col uterin și vaccinare. 

Editorul RaportuldeGardă.ro, Dr. Bianca Cucoș, medic rezident genetică medicală, a discutat despre provocările identificate pentru România în Atlasul de Politici de Prevenție a Cancerului de Col Uterin cu Neil Datta, secretar al Forumului parlamentar european (EPF) asupra Drepturilor Sexuale și Reproductive.

abonare

„Când ne uităm la scorul României în Atlas, se observă două provocări majore: una este legată de informarea și conștientizarea la nivelul populației generale, iar cealaltă este legată de birocrație și cum sunt organizate lucrurile din punct de vedere al acesteia. După cum știm, există un program de vaccinare anti-HPV care a început acum mai bine de 10 ani, în 2008, dar a fost întrerupt deoarece nu a fost suficient adresat. Și asta deoarece foarte mulți români nu au fost informați cu privire la cancerul de col uterin și că acesta poate fi prevenit eficient prin vaccinare și screening. Este o dovadă a nevoii ca autorităție publice să ia atitudine și să aibă un rol important în educarea și informarea cetățenilor” – Neil Datta

Principalele concluzii din document:

  • Belgia, Danemarca, Irlanda și Marea Britanie ocupă primul loc, cu scoruri de 100%, pentru politicile lor de prevenire a cancerului de col uterin;
  • Există o diviziune clară între regiuni, Europa de Vest și de Nord situându-se mai sus decât Europa de Est și de Sud;
  • 15 țări au un site web excelent, susținut de guvern, cu informații despre HPV, vaccinare, cancer de col uterin și screening;
  • România se situează printre ultimele zece țări din regiunea geografică europeană din punct de vedere al scorului înregistrat – 37,4% și se află pe ultimul loc în topul statelor membre UE (Bulgaria și Slovacia au scoruri mai mari, de aprox. 60%). În România, în 2018, rata de incidență a cancerului de col uterin a fost de 19,5 – situând România pe locul 7 în rândul celor 46 de țări evaluate.

Sumarul interviului:

Bianca Cucoș: Care sunt principalele direcții ale documentului Cervical Cancer Prevention Policy Atlas?

Neil Datta: Documentul oferă perspective asupra prevenției primare. Și prin prevenție primară mă refer la vaccinarea anti-HPV. Prevenție secundară – în principiu, screening-ul pentru cancerul de col uterin (CCU) și foarte important, oferă perspective asupra informării online puse la dispoziție de autoritățile publice despre riscul de CCU și prevenția CCU prin vaccinare și screening.

Având la bază toate acestea, ne-am uitat la felul cum guvernele acționează în cele 46 de țări și am oferit un scor pentru fiecare guvern, pe baza celor 3 subiecte. Am observat că 35 de țări au programe naționale de vaccinare de rutină, însă doar 17 dintre ele oferă vaccinare atât pentru fete, cât și pentru băieți.

Un lucru bun este că 31 de țări oferă gratis vaccinul anti-HPV și majoritatea țărilor, exceptând Azerbaijan, oferă programe de screening. Așadar, pe harta oferită de Atlas, țările „bune” sunt colorate cu verde închis, țările „rele” sunt colorate cu roșu – și nuanțe de culori între ele.

Și observăm că avem 4 țări campioane: Belgia, Danemarca, Irlanda și  UK, cu scoruri foarte bune în cele 3 arii, iar la celălalt capăt al spectrului este România, Bulgaria și Slovacia (din UE) – unde există foarte puține fonduri pentru vaccinuri, vaccinurile sunt doar pentru fete, iar programele de screening sunt prost organizate. Pentru a găsi o țară care performează mai prost decât cele 3, trebuie să ieși din UE, și există Belarus și Azerbaidjan.

Așadar, când vezi țări care performează mai bine ca țara ta, te întrebi de ce se întâmplă asta, de ce țările vecine au politici mai bune și începi să le ceri politicienilor să îmbunătățească aceste lucruri. Și oferim ghidaj pentru aceste lucruri în cele 3 arii cheie: prevenție primară, secundară și informarea online de la autoritățile publice.

Bianca Cucoș: Faptul că România are o mulțime de lucruri de îmbunătățit la capitolul de prevenție CCU a fost evidențiat încă de anul trecut, de la consultarea publică pe Planul European de Cancer, când Ursula von der Leyen a subliniat că o femeie care locuiește în România și are CCU este de 16 ori mai probabil să moară decât o femeie cu aceeași afecțiune care trăiește în Italia. Așadar, cum performează România în UE, conform Atlasului și care ar fi principalele provocări cu privire la prevenția primară?

Neil Datta: Specific, uitându-ne la România, dintr-un scor de 100%, România are 37,4%. Ce înseamnă asta dacă ne uităm la cele 3 criterii? În ceea ce privește prevenția primară, în România este recomandată vaccinarea, dar nu sunt oferite suficiente fonduri care să susțină această recomandare. Nu există un plan național bine organizat și momentan, vaccinarea este recomandată doar fetelor. Separat, în ceea ce privește prevenția secundară, România performează mai bine – screening-ul este disponibil, dar nu este organizat într-un sistem coerent, disponibil tuturor femeilor din România.

De fapt, Guvernul României nu acționează suficient pentru a informa publicul despre riscul de CCU și cum ar putea fi prevenit prin vaccinare și screening. Și din cauza acestei lipse de informații, există o lipsă de înțelegere generală cu privire la problemă. Și asta înseamnă că atunci când serviciile vor deveni disponibile, ele nu vor fi accesate atât de mult cât ar trebui.

Bianca Cucoș: România nu are un Plan Național de Control al Cancerului, cel puțin nu unul acționabil, ceea ce înseamnă că întâmpinăm tot felul de probleme când vine vorba despre implementarea politicilor la nivel național. Care credeți că ar fi recomandările majore pentru o strategie națională care să îmbunătățească statistica națională pentru cancerul de col uterin?

Neil Datta: Când ne uităm la scorul României în Atlas, se observă două provocări majore: una este despre informarea și conștientizarea la nivelul populației generale, iar celălalt este legat de birocrație și cum sunt organizate lucrurile din punct de vedere al birocrației. Așadar, în primul rând, în ceea ce privește conștientizarea – după cum știm, există un program de vaccinare anti-HPV care a început acum mai bine de 10 ani, în 2008, dar a fost întrerupt deoarece nu a fost suficient adresat. Și asta deoarece foarte mulți români nu au fost informați cu privire la CCU și că acesta poate fi prevenit eficient prin vaccinare și screening. Este o dovadă a nevoii ca autorităție publice să ia atitudine și să aibă un rol important în educarea și informarea cetățenilor.

O a doua provocare este legată de birocrație – noul program de imunizare HPV, care a pornit recent, în 2019, înțelegem că este destul de birocratic în modul de organizare. Pe deoparte, un număr redus de fete și tinere sunt eligibile, iar din acest grup, părinții trebuie să depună o cerere formală scrisă pentru a avea acces la vaccin. Aceste cereri sunt apoi centralizate la medicul de familie și trimise mai departe, unde se plasează comenzile pentru vaccinuri. Și înțelegem că poate fi o întârziere de mai bine de un an între depunerea cererii și livrarea propriu-zisă a vaccinului.

Nu trebuie să se întâmple astfel – România, la fel ca restul statelor, se află în 2021 – nu trebuie să organizăm lucrurile atât de birocratic. Dacă ar fi organizate mai direct, ca în alte state, ar putea exista o cerere și adresabilitate mai mare pentru imunizare.

Bianca Cucoș: Să ne uităm la oportunitățile europene de îmbunătățire a situației – care sunt obiectivele Planului european de cancer cu privire la cancerele HPV și ce înseamnă el pentru statele membre?

Neil Datta: Planul european a setat o țintă foarte ambițioasă, de a atinge un procent de vaccinare pentru populația feminină eligibilă de peste 90%. Este foarte departe de situația României actuale – mai puțin de 10%. Un alt aspect este că programele de vaccinare ar trebui să includă și băieții, pentru a putea atinge o cvasi-eliminare a cancerelor HPV până în 2030.

Iar 2030 este doar peste 9 ani, este foarte aproape, chiar dacă pare mult din punct de vedere al timpului. Trebuie să începem de acum planificarea. În principiu, BECA este un îndemn pentru imunizare continuă și sustenabilă, și screening. Asta înseamnă că statele membre trebuie să înceapă conturarea sistemelor pentru a fi capabili să facă față țintelor de vaccinare cerute. Și să ia atitudine din punct de vedere al screeningului.

În cadrul programului EU4Health există fonduri pentru statele membre să înceapă demersurile. Pentru a putea accesa fondurile, cererea trebuie să vină de la Guvernul României, de la Autoritățile publice responsabile către UE. Deci, din nou, liderii decizionali trebuie să se reunească și să pună la punct o strategie de accesare a fondurilor și strategiile necesare pentru a contribui la eradicarea cancerelor HPV până în 2030.

Bianca Cucoș: O altă țintă importantă a BECA este de a îmbunătăți nivelul de Cancer Literacy. În România am avut eșecuri repetate cu privire la campaniile de comunicare, atât pentru vaccinare, cât și pentru screening. Ce poate face România pentru a performa mai bine în acest sens?

Neil Datta: Da, din păcate, toate statele membre au întâmpinat obstacole în comunicarea către public despre sănătate. Și, din păcate, trăim într-o perioadă de dezinformare extinsă vis-a-vis de sănătate. Dezinformarea despre vaccinarea anti-COVID19 este doar ultima versiune.

România ar trebui să se uite la alte state membre și la ce au făcut ele. Experții români ar trebui să fie capabili să învețe de la statele membre și să adapteze lecțiile la realitatea românească. Provocarea este generarea voinței politice din România pentru a-și lua timpul necesar de a adresa această situație.

În final, Neil Datta a vorbit despre modul în care pandemia actuală a impactat programele de imunizare a populației generale, subliniind nevoia de a gândi planuri detaliate de imunizare, luând în calcul populația care din cauza restricțiilor a ratat vaccinarea obligatorie sau pe care ar fi accesat-o în mod normal.

Citește și:


➤