IPF Academy 2019. INTERVIU. Dr. Daniel Trăilă și Dr. Diana Manolescu, despre colaborarea eficientă dintre pneumolog și radiolog în diagnosticarea fibrozei pulmonare idiopatice

Adriana Boată
05 aprilie 2019
Citit de 1683 ori.

O respirație îngreunată nu înseamnă întotdeauna astm sau BPOC. Respirația îngreunată, denumită în termeni științifici DISPNEE, alături de tusea neproductivă, reprezintă două dintre pricipalele simptome ale fibrozei pulmonare idiopatice (FPI). Și sunt două simptome ce apar precoce. 47% dintre bolnavii de FPI acuză dificultăți de respirație cu cel puțin 2 ani înainte de diagnostic.

Recent a avut loc la București IPF Academy 2019 (Academia de FPI), un eveniment cu caracter didactic-educațional, organizat de compania farmaceutică Boehringer Ingelheim. Evenimentul a reunit medici pneumologi, radiologi, dar și cu alte specializări, care au participat la prezentări și discuții interactive cu lideri de opinie recunoscuți la nivel mondial: Prof. Dr. Michael Kreuter, pneumolog, de la Translational Lung Research Center Heidelberg și Dr. Monika Eichinger, radiolog în cadrul National Center for Tumor Diseases Heidelberg.

abonare

În cadrul IPF Academy 2019 am discutat cu Dr. Daniel Trăilă, pneumolog și Dr. Diana Manolescu, radiolog, care a afirmat cu privire la eveniment: 

„Din punctul meu de vedere, o manifestare de acest fel este foarte importantă deoarece aduce împreună atât partea pneumologică, cât și partea radiologică. Și exact cum spunea și domnul profesor Kreuter astăzi, este foarte important să avem multidisciplinaritate atunci când evaluăm cazul unui pacient cu fibroză pulmonară idiopatică. Iar scopul principal este de a crește conștientizarea cu privire la boală și de a găsi un numitor comun atunci când evaluăm aceste pacient – să vorbim aceeași limbă de fapt, atât radiologul, cât și pneumologul”.

Despre FPI

Fibroza pulmonară idiopatică este o boală incurabilă, de cauză necunoscută, cu un prognostic sumbru. Se presupune că fibroza apare ca răspuns la acțiunea unor factori care inițiază diferite leziuni în plămân. Răspunsul reparator este însă aberant dând naștere unui țesut cicatricial. S-au observat totuși anumiți factori de risc, care sporesc riscul de apariție a bolii: sexul, vârsta, factorii genetici, agenții infecțioși, fumul de țigară, pulberile metalice etc. Citiți mai multe, aici.

Pierderea elasticității și modificarea structurii țesutului normal determină alterarea ireversibilă a funcției pulmonare și deces prin insuficiență respiratorie în 3-5 ani.

Peste jumătate dintre pacienții cu fibroză pulmonară idiopatică, o afecțiune cronică ireversibilă, se tem de o exacerbare a bolii. Un sondaj global a arătat impactul FPI asupra calității vieții pacienților, atât în ceea ce privește limitarea independenței în activitățile cotidiene, cât și la nivel psihologic, unde povara bolii se traduce prin stări de anxietate, teamă, nesiguranță și deznădejde.

Pentru sprijinul pacienților este necesară o strategie multidisciplinară, în care colaborarea între medici este esențială pentru diagnosticarea precoce și începerea tratamentului de încetinire a declinului pulmonar. Pe de altă parte, metodele farmacologice și asistența medicală trebuie completate de intervenția asupra stărilor emoționale ale pacienților.

Citește și:


➤