#COVID19: Din 15 mai, purtarea măștii de protecție este obligatorie în spațiile publice închise și în mijloacele de transport în comun. Ce fel de măști trebuie să purtăm pentru a ne proteja pe noi și pe cei din jur?
Update 22 aprilie 2020. În urma unei noi sedințe de evaluare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19, la care au participat Prim-ministrul României, Ministrul Afacerilor Interne, Ministrul Sănătății și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a anunțat că după data de 15 mai, purtarea măștilor de protecție în spațiile publice închise și în transportul în comun va deveni obligatorie.
„Am decis ca după 15 mai, după ce se epuizează starea de urgență, vom renunța la restrângerile care privesc persoane – nu vom prelungi restricțiile de deplasări individuale, vom putea să ne deplasăm fără declarațiile pe propria răspundere. Este vorba de libertatea de mișcare individuală. Evident, pentru protecție, multe restrângeri vor rămâne în vigoare. Va rămâne o vreme interdicția pentru adunările publice, după 15 mai”, a mai declarat Președintele.
7 aprilie 2020: Utilizarea măștilor de protecție reprezintă un subiect controversat. Specialiștii și autoritățile de la nivel mondial sunt împărțiți în două tabere: cei care recomandă utilizarea măștilor de protecție doar de către cei bolnavi și îngrijitorii acestora și cei care recomandă utilizarea măștilor la scară largă. În ultimul timp însă, din ce în ce mai multe țări au început să recomande populației să folosească măști confecționate acasă, din materiale la îndemână.
Centrul de Prevenție și Control al Bolilor din America (CDC- Center for Disease Control and Prevention) susține în continuare ca măștile chirurgicale și N-95 să fie folosite doar de cadrele medicale, însă recomandă folosirea măștilor textile în zone publice, mai ales în regiunile cu transmitere comunitară ridicată. În China, se recomandă mult mai frecvent folosirea măștilor.
„În opinia mea, cea mai mare greșeală în Europa și Statele Unite ale Americii este că oamenii nu poartă măști. Acest virus este transmis prin picături și contact apropiat. Picăturile joacă un rol important: atunci când vorbești elimini continuu picături prin gură, de aceea trebuie să porți o mască. Multe persoane au infecții asimptomatice sau presimptomatice. Purtarea măștilor poate preveni transmiterea de picături care poartă virusul către alte persoane și infectarea acestora”- Directorul general al Centrului Chinez pentru Prevenție și Control al Bolilor, George Gao.
Recomandările actuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) sunt ca doar cei care au simptome respiratorii și cei care îi îngrijesc pe aceștia să poarte măști. Însă acest lucru s-ar putea schimba, conform unei declarații către BBC News:
„OMS deschide din nou această temă de discuție și analizează noile dovezi pentru a vedea dacă ar trebui sau nu să schimbăm recomandările asupra utilizării măștilor”, David Heymann, Președintele Comitetului consultativ OMS.
Unul dintre studiile luate în considerare de OMS arată că, în funcție de fiziologia pacientului și condițiile de mediu (precum umiditatea și temperatura), norul de vapori cu particule infecțioase eliminat în atmosferă prin tuse sau strănut poate străbate până la 7-8 metri.
Pe 3 aprilie, Dr. Mike Ryan, unul dintre experții de top OMS a declarat că atâta timp cât sunt respectate măsurile de distanțare socială și spălatul des pe mâini:
„Trebuie să păstrăm măștile chirurgicale și măștile de protecție respiratorie pentru personalul din prima linie (…), dar ideea de a folosi metode de acoperire pentru căile respiratorii nu este una rea”.
Cum se transmite COVID19?
O persoană este infectată elimină picături din tractul respirator în mediu atunci când expiră, vorbește, strănută sau tușește. În funcție de dimensiune, ele se împart în picături respiratorii (5-10 micrometri în diametru) și aerosoli (sub 5 micrometri). Ultimele date arată că principalele căi de transmitere a COVID-19 sunt:
- expunerea directă a mucoasei (nas și gură) sau a conjunctivei (ochi) la picături respiratorii prin contactul direct cu o persoană infectată;
- contactul cu obiecte folosite de o persoană infectată.
Transmiterea prin aerosoli ar putea avea loc în situații specifice: în timpul procedurilor medicale care produc aerosoli, precum intubarea orotraheală, bronhoscopia, administrarea de tratamente prin nebulizare, ventilarea non-invazivă cu presiune pozitivă. Aerosolii pot rămâne în aer mai mult timp ca picăturile respiratorii (acestea se depun rapid pe suprafețele din jurul persoanei infectate) și pot străbate distanțe mai mari.
Un studiu care a analizat împrăștierea picăturilor respiratorii și aerosolilor a arătat că particule respiratorii mari pot ajunge la mai mult de 6 metri prin strănut, la mai mult de 2 metri prin tuse și la sub 1 metru prin expir normal. Astfel, distanța de 1 metru dintre persoane, recomandată de OMS, nu este suficientă.
Un articol publicat în Nature Medicine a comparat numărul de copii virale din aerul expirat de pacienți simptomatici infectați cu noul coronavirus, cu și fără mască chirurgicală. Coronavirusul a fost detectat prin PCR în picăturile respiratorii, în 30% dintre probele colectate fără mască și în aerosolii produși de pacient, în 40% dintre probe . În cazul celor colectate cu mască chirurgicală nu a fost nicio probă în care s-a putut detecta virusul (rezultatul fiind semnificativ statistic în cazul aerosolilor).
O caracteristică epidemiologică a COVID-19 importantă în decizia de a purta sau nu mască de către populația generală este numărul mare de persoane asimptomatice și a celor în perioada presimptomică, care deși nu prezintă simptome de infecție respiratorie, îi pot infecta pe cei din jur. Un nou articol din BJM sugerează că până la 4 din 5 cazuri de infecție COVID-19 sunt asimptomatice.
O altă metodă secundară de transmitere a COVID-19 este cea fecal orală, discutată pe larg în alt articol.
Care sunt principale tipuri de măști de protecție și cât de eficiente sunt?
Măștile pot fi medicale (testate și aprobate de autorități) sau realizate industrial sau individual din diverse materiale, adesea bumbac 100%. Măștile medicale se împart în două categorii principale: chirurgicale și de protecție respiratorie (supuse unor testări ale eficienței filtrării). În America, o mască N95 filtrează 95% dintre particulele submicronice de clorură de sodiu. În Europa, măștile FFP2 filtrează cel puțin 94% dintre particule și permit scăpări de maxim 8% către exterior.
Măștile chirurgicale au scopul de a-i proteja pe ceilalți de particulele respiratorii ale purtătorului. Nu este etanșată pe față și există scurgeri pe la marginile măștii atunci când purtătorul inspiră. Nu pot fi reutilizate și trebuie schimbate atunci când se umezesc.
Măștile de protecție respiratorie au scopul de a-l proteja pe purtător de cei la care este expus, inclusiv prin aerosoli. Trebuie să fie verificată etanșeitatea, iar atunci când sunt purtate corect au scăpări minime. Ideal, ar trebui aruncate după fiecare interacțiune cu un pacient sau după proceduri care generează aerosoli, precum și dacă devine umedă, nu mai este etanșă sau este contaminată cu fluide de la pacienți. În situații în care nu sunt resurse suficiente, acestea pot fi reutilizate după resterilizare prin aburi sau iradiere gamma.
O meta-analiză care a analizat riscul de transmitere SARS a concluzionat că măștile de protecție respiratorie N95 nu sunt superioare măștilor chirurgicale în scăderea transmiterii infecțiilor virale. Același rezultat l-a avut o meta-analiză Cochrane: „nu s-a găsit nicio dovadă că măștile de protecție respiratorie N95 sunt superioare măștilor chirurgicale în a întrerupe sau reduce răspândirea virusurilor respiratorii.
Deoarece există puține resurse, iar personalul din prima linie este supus unui risc mult mai mare de contaminare față de restul populației, măștile medicale trebuie utilizate doar de aceștia. În cazul în care nu sunt disponibile, ECDC propune ca ultimă măsură de protecție măștile artizanale.
Pentru populația generală se iau măsuri de aplatizare a curbei epidemice – o noțiune esențială în pandemia COVID-19, care presupune menținerea unei incidențe zilnice a infecțiilor care să nu suprasolicite serviciile medicale. Scopul principal este ca persoanele infectate, simptomatice sau asimptomatice, să nu transmită și altor persoane virusul.
Studiile care au analizat eficiența măștilor artizanale au arătat că în ciuda faptului că sunt mai puțin eficiente ca cele chirurgicale, oferă un grad de protecție, mai ales al celorlalte persoane față de purtător. „Orice tip de mască folosită la nivel populațional va scădea riscul de expunere virală și infecție, în ciuda etanșeității și aderenței imperfecte”. Alt studiu consideră că măștile improvizate sunt mai bune decât nici o protecție dar atrage atenția că „orice mască, indiferent de cât de eficientă este filtrarea și etanșeitatea ei, va avea efecte minime dacă nu este folosită împreună cu alte măsuri de prevenție precum izolarea persoanelor infectate, imunizarea, și spălatul des al mâinilor”.
O recenzie a concluzionat că măsuri simple de sănătate publică pot fi foarte eficiente în a întrerupe sau a reduce răspândirea virusurilor respiratorii, mai ales atunci când sunt parte a unui program care include educarea populației. Pe baza studiilor din epidemia SARS, cercetătorii recomandă: spălatul des pe mâini, bariere fizice (mănuși, halate, măști) și izolarea persoanelor cu suspiciune de infecție respiratorie.
Ce țări recomandă folosirea măștilor?
De la început epidemiei COVID-19, majoritatea țărilor asiatice (China, Coreea de Sud, Japonia), având experiența epidemiei SARS, au recomandat utilizarea de măști. Taiwan a blocat exporturile și a raționalizat distribuirea măștilor în populație. O dată cu creșterea capacității de producție a crescut și numărul de măști pe săptămână pe care populația a putut să le cumpere.
Prim-ministrul israelian a recomandat tuturor cetățenilor să poate măști sau eșarfe atunci când sunt în public. În aceeași declarație a subliniat importanța menținerii măsurilor de distanțare sociale.
Cehia, Slovenia și Bulgaria sunt țări europene în care este obligatoriu să porți mască de protecție (sau un echivalent realizat acasă) în public. Pe site-ul Damerousky.cz există o hartă interactivă pentru cei care oferă sau au nevoie de măști în Cehia. În Austria trebuie să poți mască în supermarketuri. Germania ia în considerare adoptarea unei măsuri similare.
Mișcarea #Masks4ALL începută în Cehia a contribuit la decizia de impunere a purtării măștilor atât în Cehia (una dintre zonele din Europa cu control bun al COVID19) cât și în alte țări.
Astfel, pentru a nu redistribui resurse de la persoanele care au cea mai mare nevoie, din ce în ce mai multe țări recomandă purtarea în spații publice de măști improvizate, pentru a scădea transmiterea infecției în populație.
Cum se realizează o mască artizanală
Există mai multe metode de realiza măști, în funcție de materialele și echipamentele pe care le avem la dispoziție. Cea mai simplă metodă este folosirea unei eșarfe. Cei care au acces la mașini de cusut pot face modele mai complexe, mai apropiate de măștile chirurgicale.
Măștile artizanale au avantajul de a putea fi realizate ușor, din materiale la îndemână și de a putea fi reutilizate prin metode de curățare la domiciliu (spălat cu apă și săpun și uscat în lumina directă a soarelui sau prin călcare cel puțin 5 minute; fierbere în recipiente cu presiune ridicată).
Guvernul indian a publicat un manual în care sunt prezentate mai multe metode de confecționare și spălare a măștilor. Au fost studiate mai multe materiale pentru a vedea ce grad de filtrare oferă. Cel mai des se recomandă folosirea de tricouri sau de prosoape de bucătărie 100% din bumbac. Acestea oferă un grad bun de filtrare, sunt comode și permit reutilizarea după spălare.
Recomandări OMS pentru a folosi corect masca de protecție
- înainte de a pune masca trebuie ne spălăm mâinile cu apă și săpun sau cu soluție dezinfectantă pe bază de alcool;
- masca trebuie să acopere nasul și gura, fără a lăsa spații între față și mască;
- trebuie să evităm pe cât posibil să atingem masca; dacă totuși facem acest lucru, trebuie ne spălăm mâinile cu apă sau săpun sau cu soluție dezinfectantă pe bază de alcool;
- o mască umedă trebuie înlocuită;
- a nu se reutiliza măștile de unică folosință;
- atunci când scoatem masca: nu se atinge din față, ci se scoate din spate, aruncând-o imediat într-un container închis;
- la sfârșit ne spălăm mâinile cu apă sau săpun sau cu soluție dezinfectantă pe bază de alcool.
Folosirea de măști improvizate ar putea contribui la controlul pandemiei COVID-19, dar doar dacă sunt respectate măsurile de igienă și distanțare socială. Există riscul ca purtarea măștilor să ducă la un simț fals de siguranță cu ignorarea celorlalte măsuri de sănătate publică. Dacă alegem să purtăm o mască o facem pentru a-i proteja pe cei din jur și pe noi înșine, dar doar dacă o facem corect. Înainte de o pune sau da jos trebuie să ne spălăm pe mâini. Atunci când o purtăm nu atingem fața sau masca. Dacă totuși o atingem ne spălăm imediat pe mâini. Nu o ținem doar pe gură, aceasta trebuie să acopere și nasul. Nu se dă jos și nu se ține la gât masca pentru a fuma, scuipa, etc.
Citește și:
- Telemedicina, un instrument vital în combaterea pandemiei COVID-19. Care sunt soluțiile implementate în România?
- Bătălia #COVID19, în laborator. Pfizer pune la dispoziție toate facilitățile de care dispune în lupta cu noul coronavirus
- #COVID19. Manifestările gastrointestinale ar putea fi primele simptome. Există dovezi că virusul SARS-CoV-2 s-ar putea transmite pe cale fecal-orală, nu doar prin tuse și strănut