STUDIU. Poluarea aerului lasă urme detectabile în sânge cu ani înainte de diagnosticul cancerului pulmonar
Expunerea la poluarea atmosferică este asociată cu modificări metabolice detectabile în sânge cu ani înaintea diagnosticului de cancer pulmonar, conform unui studiu publicat în Nature Communications. Opt metaboliți circulanți au fost asociați atât cu expunerea la poluarea atmosferică, cât și cu riscul ulterior de cancer pulmonar.
În viitor, determinarea unor astfel de compuşi la persoanele expuse la niveluri ridicate de poluare atmosferică ar putea contribui la identificarea celor cu un risc crescut de cancer pulmonar, însă aceste rezultate necesită validare suplimentară înainte de a putea fi utilizate clinic. Totodată, studiul oferă noi indicii asupra mecanismelor biologice prin care aceeaşi expunere de mediu poate avea consecinţe diferite de la o persoană la alta. Răspunsul molecular la poluare poate varia, inclusiv prin modificări diferite ale metabolomului.
Poluarea aerului reprezintă un amestec complex de substanțe chimice. Particulele fine de materie, numite PM2.5, pot pătrunde adânc la nivel pulmonar, ajungând în contact cu fluxul sanguin. Emisiile de gaze provenite din trafic, arderea industrială, generarea de energie electrică, incendiile de vegetație și alte surse eliberează particule și gaze capabile să determine stres oxidativ și inflamație.
Sângele conține mii de metaboliți, moleculele mici produse în timpul activității celulare normale și care prezintă variaţii atunci când organismul răspunde la diverşi factori din mediu. Acest amestec de compuși reflectă efectele combinate ale geneticii, dietei, bolilor și expunerii la factori de mediu.
Poluanții pot genera specii reactive de oxigen, molecule care deteriorează ADN-ul, proteinele și membranele celulare. Inflamația poate altera semnalizarea imună și poate crea condiții tisulare favorabile creșterii anormale a celulelor. Modificările metabolismului lipidic pot afecta membranele celulare și moleculele de semnalizare, în timp ce tulburările metabolismului energetic pot ajuta celulele alterate să supraviețuiască, promovând transformarea malignă. Prin urmare, modificările metaboliţilor din sânge pot reprezenta efectul cumulativ al mai multor mecanisme care interacționează pentru a promova carcinogeneza.
În cadrul noului studiu, au fost investigate profilurile metabolomice din sânge asociate cu expunerea la aer poluat și riscul de cancer pulmonar la participanții din două cohorte Cancer Prevention Study. A fost analizat profilul a peste 1100 de metaboliți în probe de plasmă recoltate înainte de diagnostic de la aproape 1400 de participanți, fiind estimate totodată concentraţiile a 6 poluanţi atmosferici majori.
Dintre metaboliții analizați, opt au fost asociați simultan atât cu expunerea la cel puțin un poluant atmosferic, cât și cu riscul ulterior de cancer pulmonar. Patru dintre aceștia au fost identificați drept posibili intermediari ai relației dintre poluare și apariția bolii. De exemplu, γ-glutamilglutamina și N-(2-furoil)glicina au fost implicate în asocierea dintre expunerea la PM10 și riscul de cancer pulmonar, fenilacetilglutamatul în cea asociată expunerii la PM2.5, iar 4-vinilguaiacol glucuronidul în relația dintre expunerea la ozon și riscul oncologic. Aceste modificări metabolice sunt legate de procese precum stresul oxidativ, inflamația și metabolismul aminoacizilor, mecanisme deja implicate în efectele nocive ale poluării asupra organismului.
Rezultatele studiului susțin și mai mult importanța reducerii expunerii la poluarea atmosferică în prevenția cancerului. Ediția a 5-a a Codului European împotriva Cancerului include, pentru prima dată, o recomandare distinctă dedicată poluării aerului, reflectând acumularea dovezilor privind legătura dintre expunerea la poluanți și riscul oncologic, în special cel de cancer pulmonar. Printre măsurile recomandate se numără utilizarea transportului public, alegerea rutelor cu trafic redus pentru mersul pe jos sau cu bicicleta, evitarea arderii cărbunelui sau lemnului în locuință și susținerea politicilor care contribuie la îmbunătățirea calității aerului. Codul subliniază însă că reducerea poluării nu este doar responsabilitatea individului, ci necesită intervenții coordonate la nivel local, național și european.
Citeşte şi:
- #ECAC5: Poluarea atmosferică – Reducerea expunerii la poluarea aerului pentru prevenția cancerului: recomandări pentru factorii de decizie
- Poluarea aerului, factor de risc oncologic: expunerea pe termen lung la PM2.5 crește riscul de cancer și mortalitatea prin cancer
- #ECAC5: Poluarea atmosferică – Aer curat, risc mai scăzut de cancer