Obezitatea și hipertensiunea arterială cresc riscul de demență
Un studiu recent publicat în The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism arată că persoanele cu obezitate și valori crescute ale tensiunii arteriale prezintă un risc crescut de a dezvolta demență. Demența este o boală progresivă care afectează memoria, procesul de gândire, comportamentul, cele mai frecvent întâlnite forme fiind boala Alzheimer, demența vasculară și demența mixtă.
Cercetătorii au folosit metoda randomizării mendeliene, analizând variante genetice moștenite aleator, care influențează greutatea corporală, pentru a stabili o legătură directă de cauzalitate între indicele de masă corporală (IMC) crescut, hipertensiune și demență, fără a lua în calcul influența factorilor legați de stilul de viață.
Rezultatele arată că un IMC ridicat crește direct riscul de demență, iar o mare parte din acest efect este explicată de tensiunea arterială, care afectează vasele de sânge din creier. Astfel, obezitatea și hipertensiunea nu sunt doar semnale de avertizare, ci factori modificabili importanți în prevenție. Deși medicamentele pentru scădere în greutate nu au avut efect asupra declinului cognitiv la persoanele cu Alzheimer deja instalat, datele sugerează că intervențiile timpurii ar putea fi eficiente înainte de apariția simptomelor cognitive.
Alte analize recente arată că efectele obezității și ale dezechilibrelor metabolice asupra sănătății creierului pot fi detectate devreme, chiar înainte de apariția simptomelor evidente:
Obezitatea afectează creierul tinerilor prin deficit de colină
Tinerii adulți cu obezitate prezintă semne timpurii de afectare cerebrală, legate în special de deficitul de colină, un nutrient esențial pentru funcțiile cognitive și sănătatea neuronilor. Analize de sânge au evidențiat inflamație sistemică, semne de stres hepatic și niveluri crescute de neurofilament ușor (NfL), un marker al deteriorării neuronale, sugerând că obezitatea poate afecta creierul mult înainte de apariția simptomelor cognitive. Nivelurile reduse de colină, mai pronunțate la femei, sunt asociate cu aceste modificări și pot crește vulnerabilitatea creierului, în contextul unui aport alimentar insuficient și al unor tratamente pentru slăbit care reduc consumul de nutrienți. Studiul sugerează că inflamația, dezechilibrul metabolic și deficitul de colină creează un mediu biologic care vulnerabilizează neuronii, oferind un semnal de avertizare pentru importanța nutriției și a stilului de viață sănătos încă din tinerețe.
Riscul metabolic poate fi determinat precoce prin nivelul de insulină din salivă
Măsurarea insulinei din salivă poate detecta precoce dezechilibrele metabolice, oferind o metodă non-invazivă pentru evaluarea riscului de diabet de tip 2 și obezitate. Testul a fost aplicat pe adulți sănătoși cu diferite valori ale IMC și a arătat că persoanele cu obezitate sau cu grăsime abdominală crescută prezintă niveluri ridicate de insulină salivară, chiar dacă glicemia lor este normală. Pragurile orientative ale insulinei salivare identificate în studiu ar putea indica hiperinsulinemia, o condiție care poate apărea cu 10–20 de ani înainte de creșterea glicemiei, subliniind importanța detectării timpurii pentru prevenția diabetului și a altor boli asociate.
Glicemia postprandială: un factor distinct de risc pentru boala Alzheimer
Un studiu realizat pe baza datelor din UK Biobank, sugerează că nivelurile crescute de glucoză postprandială (după masă) cresc semnificativ riscul de boală Alzheimer, independent de alte modificări structurale ale creierului. Cercetătorii au comparat efectele glicemiei și insulinei pe nemâncate, rezistenței la insulină și glicemiei postprandiale, constatând că doar glicemia postprandială este asociată clar cu un risc crescut de Alzheimer.
Aceasta indică faptul că nivelurile ridicate de glucoză care apar după masă, chiar la persoane fără diabet diagnosticat, pot afecta sănătatea creierului. Impactul nu pare să fie legat de modificări vizibile ale structurii cerebrale, precum atrofia hipocampului sau leziunile de substanță albă, ci se poate produce prin mecanisme mai subtile, cum ar fi inflamația cronică, disfuncția metabolică a neuronilor sau alterarea barierei hemato-encefalice.
Citește și:
- STUDIU. Noi gene descoperite care cresc de până la 6 ori riscul de obezitate la adult, prin mecanisme neurodegenerative
- OMS: Numărul copiilor și adolescenților cu obezitate a crescut de 4 ori în ultimii 30 de ani. 43% dintre adulți sunt supraponderali
- Obezitatea din copilărie sau adolescență accelerează îmbătrânirea biologică cu până la 5 ani
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.