Deși beneficiile activității fizice asupra sănătății generale sunt bine documentate, un procent semnificativ de adulți la nivel mondial nu ating nivelul minim recomandat de activitate fizică stabilit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Un studiu recent publicat în The Lancet, coordonat de OMS în colaborare cu Global Observatory for Physical Activity (GoPA!) și alte instituții internaționale, a analizat 507 sondaje populaționale din 163 de țări, desfășurate între anii 2000 și 2022, pentru a evalua gradul de respectare a recomandărilor privind activitatea fizică și pentru a evidenția tendințele globale și regionale ale sedentarismului.
Conform ghidurilor OMS, un nivel optim de mișcare presupune cel puțin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână. Rezultatele studiului arată că în 2022, 31.3% dintre adulți nu atingeau aceste praguri, comparativ cu 23.4% în 2000 și 26.4% în 2010. Această creștere a fost observată în 103 dintre cele 197 de țări analizate, indicând o tendință globală de creștere a sedentarismului, care ridică îngrijorări majore pentru sănătatea publică.
Citește și: 150 de minute de activitate fizică săptămânală reduc riscul de deces de cauză cardiovasculară la persoanele cu diabet
Diferențele între regiuni și între țările cu niveluri economice diferite sunt semnificative. Cele mai ridicate rate de sedentarism au fost raportate în țările cu venituri ridicate, precum Asia-Pacific (48.1%) și Asia de Sud (45.4%), în timp ce regiunile cu venituri mai mici, cum sunt Oceania (13,6%) și Africa subsahariană (16.8%), au înregistrat valori mai reduse. La nivel național, prevalența variază considerabil, de la 2.7% în Malawi până la 66.1% în Emiratele Arabe Unite, reflectând diferențele legate de stilul de viață, infrastructura urbană, accesul la facilități sportive și disponibilitatea spațiilor de recreere.
Din cele nouă regiuni definite de OMS: Africa, Americile, Asia de Sud-Est, Europa, Mediterana de Est, Pacificul de Vest, Asia-Pacific cu venituri ridicate, America Latină plus Caraibe și Oceania, șase au raportat creșteri ale ratei de sedentarism, în timp ce trei au înregistrat valori stabile sau ușor în scădere. Scăderi ușoare s-au observat în țările cu venituri ridicate din Europa Occidentală, Oceania și Africa subsahariană, în timp ce creșteri importante au fost înregistrate în Asia de Sud, America Latină și Europa de Est.
Analiza pe sexe arată că femeile sunt mai predispuse la sedentarism decât bărbații. În 2022, 33.8% dintre femei și 28.7% dintre bărbați nu atingeau nivelul minim recomandat de activitate fizică, diferența cea mai mare fiind observată în Asia de Sud (14 puncte procentuale). Această disparitate s-a menținut constantă în ultimele două decenii, sugerând că politicile și programele de promovare a activității fizice trebuie să fie sensibile la gen și să abordeze barierele specifice întâmpinate de femei.
Pe grupe de vârstă, prevalența sedentarismului este cea mai ridicată la adulții de peste 60 de ani. La bărbați, rata de sedentarism crește treptat odată cu vârsta, în timp ce la femei se observă o tendință ușor descrescătoare până în jurul vârstei de 60 de ani, urmată de o creștere în deceniile următoare.
La nivel global, sedentarismul a crescut semnificativ între 2000 și 2022, de la 23.4% la 31.3%. Deși unele țări au reușit să mențină sau să reducă ușor nivelurile de inactivitate fizică, tendința generală indică o amplificare a sedentarismului, cu posibile efecte negative pe termen lung asupra sănătății populației, inclusiv un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate și anumite tipuri de cancer.
Citește și: Raport OMS/OECD. Creșterea nivelului de activitate fizică în UE ar putea preveni 16 milioane de cazuri de boli netransmisibile până în 2050
Obiectivul OMS de reducere cu 15% a nivelului global de sedentarism până în 2030 este puțin probabil să fie atins la ritmul actual. Estimările arată că peste 80% dintre țările lumii nu vor reuși să atingă această țintă fără intervenții suplimentare. Pentru a inversa tendința, sunt necesare politici publice solide, investiții în infrastructura urbană și educațională, precum și programe integrate care să încurajeze mișcarea zilnică: de exemplu, prin facilități sportive accesibile, spații verzi, piste pentru biciclete și promovarea transportului activ, toate vizând scăderea ratei mortalității cauzate de bolile netransmisibile.
Citește și:
- Analiză OMS: Activitatea fizică regulată îmbunătățește performanța academică a copiilor și adolescenților
- STUDIU. 20 de minute de activitate fizică ușoară, în fiecare oră, poate prelungi viața pacienților cu afecțiuni cardiovasculare
- Dublarea nivelului de activitate fizică recomandat de ghiduri se asociază cu reducerea riscului de deces din cauze cardiovasculare
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.