Organizația Mondială a Sănătății adoptă primul acord global pentru prevenirea și gestionarea pandemiilor

  • Prevenție



Într-un pas istoric către consolidarea rezilienței globale în domeniul sănătății, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a adoptat oficial primul Acord privind Pandemiile în cadrul celei de-a 78-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva. Acordul marchează finalul a peste trei ani de negocieri internaționale intense, lansate ca reacție la impactul devastator al pandemiei de COVID-19.

Acordul a fost adoptat cu o susținere covârșitoare, 124 de țări votând în favoare, niciun vot împotrivă și 11 abțineri, printre care Italia, Polonia, Israel, Slovacia, Iran și Rusia. Cu toate acestea, consensul aproape unanim reflectă o reînnoită voință globală de cooperare în fața pandemiilor și pentru echitate în accesul la îngrijiri de sănătate.

abonare

Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a salutat acordul drept o „victorie pentru sănătatea publică, știință și acțiunea multilaterală.” El a subliniat că lumea este acum „mai sigură” datorită acestui angajament istoric al statelor membre. „Cetățenii noștri, societățile și economiile nu trebuie lăsate din nou vulnerabile în fața pierderilor suferite în timpul COVID-19,” a declarat el.

Acordul este conceput pentru a corecta inegalitățile sistemice și lacunele evidențiate de pandemia COVID-19, în special în ceea ce privește accesul la vaccinuri, tratamente și teste de diagnostic. În timpul crizei sanitare globale, țările cu venituri mici și medii au rămas adesea în urmă, în timp ce națiunile mai bogate au monopolizat resursele. Noul tratat vizează prevenirea repetării acestor dezechilibre în viitoarele situații de urgență sanitară.

Elemente cheie ale acordului

Acordul privind Pandemie stabilește un cadru pentru consolidarea coordonării internaționale în prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii, punând accent pe echitate și solidaritate globală. Printre componentele esențiale se numără:

  • Acces echitabil și în timp util la vaccinuri, tratamente și teste în caz de pandemie;
  • Angajamentul producătorilor farmaceutici de a aloca 20% din producția în timp real a produselor esențiale către OMS în timpul urgențelor sanitare;
  • Crearea unei Rețele Globale de Aprovizionare și Logistică (GSCL) pentru livrarea rapidă și accesibilă a produselor medicale;
  • Stabilirea unui Mecanism Financiar de Coordonare pentru susținerea răspunsului și pregătirii globale împotriva pandemiilor.

Un aspect important este că acordul respectă suveranitatea națională. Textul specifică clar că OMS nu va avea autoritatea de a impune politici interne statelor membre. Cu alte cuvinte, nu poate ordona carantine, mandate de vaccinare sau restricții de călătorie. Această clauză a fost inclusă pentru a răspunde îngrijorărilor privind o posibilă depășire a atribuțiilor de către organismele internaționale.

Următorii pași

Deși adoptarea reprezintă un pas major, acordul nu a intrat încă în vigoare. Aplicarea sa completă depinde de finalizarea unui element esențial: sistemul de Acces la Patogeni și Partajarea Beneficiilor (PABS). Acest mecanism va reglementa modul în care agenții patogeni cu potențial pandemic sunt partajați între țări, precum și accesul echitabil la produsele dezvoltate pe baza acestor date.

Negocierile privind sistemul PABS vor fi conduse de un Grup de Lucru Interguvernamental (IGWG) și ar putea dura până la doi ani. După adoptarea anexei PABS, tratatul va fi deschis pentru semnare și ratificare de către parlamentele naționale. Acordul va intra în vigoare după ce va fi ratificat de cel puțin 60 de țări.

Poziția Statelor Unite

Deși Statele Unite au fost istoric principalul finanțator al OMS, ele nu au participat activ la negocierile acestui acord, ca urmare a deciziei fostei administrații Trump de a retrage SUA din OMS în 2020. Astfel, SUA nu vor fi obligate legal să respecte prevederile tratatului, decât dacă aleg ulterior să-l semneze și să-l ratifice. Totuși, implicarea americană în implementarea acordului, chiar și fără ratificare oficială, ar putea avea un impact semnificativ, având în vedere capacitatea științifică și farmaceutică a țării.

Un moment cheie pentru sănătatea globală

Acesta este doar al doilea acord legal internațional negociat sub Articolul 19 din Constituția OMS, după Convenția-Cadru privind Controlul Tutunului, adoptată în 2003. Acordul privind Pandemie este descris ca o oportunitate unică de a reforma modul în care lumea răspunde la crizele sanitare globale.

Dr. Teodoro Herbosa, președintele Adunării Mondiale a Sănătății din acest an, a declarat: „Așa cum COVID a fost o urgență unică într-o viață, Acordul OMS privind Pandemie oferă o oportunitate unică de a aplica lecțiile învățate și de a asigura o protecție mai bună pentru întreaga lume.”

Adoptarea Acordului OMS privind Pandemie transmite un mesaj clar: lumea este pregătită să învețe din greșelile trecutului și să colaboreze pentru un viitor mai sigur. Acordul își propune să creeze un sistem în care nicio țară nu este lăsată în urmă în fața unei crize de sănătate globală, iar solidaritatea și știința ghidează răspunsuri rapide și echitabile.

Chiar dacă provocări persistă — în special finalizarea sistemului PABS și ratificarea pe plan național — temelia unei noi ere în cooperarea globală în sănătate a fost pusă. Dacă va fi implementat cu succes, acest tratat ar putea deveni una dintre cele mai importante moșteniri ale lumii post-COVID.

Citește și