STUDIU. Ce parte a creierului folosesc persoanele anxioase pentru controlul emoțiilor și de ce mecanismul este ineficient
Anxietatea are o prevalență crescută în rândul populației, fiind greu de tratat. Această dificultate își are originea în evitarea excesivă a situațiilor pe care oamenii le percep ca fiind dificile, o caracteristică ce poate împiedica învățarea prin expunere. Capacitatea de a depăși aceste tendințe de evitare în favoarea unor acțiuni alternative implică un proces flexibil de selecție a modului de acțiune, bazându-se pe circuite distribuite între cortexul frontopolar lateral (FPI), care interacționează cu cortexul parietal posterior, cortexul senzorio-motor (SMC) și amigdala.
Într-un studiu bazat pe spectroscopia prin rezonanță magnetică, imagistica ponderată prin difuzie și rezonanța magnetică funcțională, s-a ajuns la concluzia că anxietatea este asociată cu o implicare ineficientă a FPI în timpul controlului emoțiilor, cu activarea altei zone decât la persoanele care nu au anxietate.
Persoanelor care suferă de anxietate le este foarte greu să implementeze selecția flexibilă a emoțiilor și să acționeze pe baza acestei adaptabilități, dezavantajul fiind că nu vor învăța că situațiile sociale nu sunt atât de negative pe cât cred ei. Scanările au mai arătat că motivul pentru care se activează alte circuite neuronale în luarea deciziilor este că secțiunea activată la persoanele fără anxietate este suprastimulată în cazul celor anxioși.
Deciziile care solicită un echilibru între o posibilă amenințare și o recompensă sunt procesate în cortexul prefrontal la persoanele care nu suferă de anxietate. Cercetătorii de la Radboud University au arătat că oamenii anxioși folosesc o secțiune diferită a creierului pentru deciziile luate sub presiune.
„În cazul persoanelor care nu au anxietate se observă adesea că, în timpul controlului emoțional, un semnal este trimis de la cortexul prefrontal către cortexul motor, secțiunea cerebrală care determină mișcarea. La persoanele cu anxietate este folosită o secțiune mai puțin eficientă din cortexul prefrontal decât la persoanele nu sunt anxioase”, a declarat Bob Bramson, cercetător în cadrul Donders Institute of Radboud University, într-un articol publicat în Newswise.
Cercetătorii de la Donders Institute of Radboud University au analizat scanările cerebrale ale 51 de persoane cu anxietate crescută și ale 42 de persoane fără anxietate pentru a vedea ce se întâmplă în creierul acestora într-o situație socială simulată. Acestora le-au fost arătate fețe supărate și fețe vesele, fiindu-le spus inițial să miște o manetă spre fața veselă, iar la un moment dat li s-a cerut să facă opusul. Acest lucru solicită control asupra tendințelor noastre automate de a evita situațiile pe care le considerăm negative.
Ambele grupuri au avut rezultate bune în a duce această cerință la sfârșit, însă scanările au arătat că s-au activat secțiuni complet diferite ale creierului la persoanele anxioase comparativ cu cele care nu suferă de anxietate. Cercetătorii cred că pe baza acestor descoperiri se pot dezvolta tratamente noi pentru oamenii care suferă de anxietate.
Citește și:
- STUDIU. Consumul de ciocolată, zahăr și alimente cu procent crescut de grăsimi crește riscul de depresie și anxietate
- STUDIU. Exercițiile fizice, mai eficiente pe termen scurt pentru ameliorarea depresiei și anxietății decât terapiile convenționale
- STUDIU. Un biomarker sangvin ar putea determina dacă tratamentul antidepresiv funcționează chiar după prima săptămână de administrare