PODCAST. Dr. Marius Geantă: Înțelegerea determinanților sociali ai sănătății este esențială pentru succesul programelor de prevenție și screening în cancer
Ce au în comun obezitatea, diabetul zaharat și cancerul? Impactul semnificativ asupra societății și sistemelor de sănătate s-a menținut de-a lungul anilor și a ajuns chiar să crească în anumite cazuri, demonstrând nevoia unei abordări diferite în controlul acestor afecțiuni. O componentă cheie este înțelegerea modului în care se intersectează factorii de risc de-a lungul vieții unei persoane.
Combaterea bolilor cu cel mai mare impact asupra societății și sistemelor de sănătate necesită înțelegerea mecanismelor biologice comune dintre acele patologii, dar și a contextului mai amplu din care face parte persoana, cum ar fi mediul în care trăiește și determinanții sociali ai sănătății.
Această temă a fost comentată de Dr. Marius Geantă, Președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină, în cadrul emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, realizată de Corina Negrea.
În momentul în care în medicină apare ceva ce nu ne putem explica imediat, se numește Sindromul X
Sindromul metabolic, cunoscut în trecut sub numele de Sindromul X, cuprinde un grup de afecțiuni precum obezitatea abdominală, niveluri ridicate ale trigliceridelor, colesterol HDL scăzut, tensiune arterială înaltă și glicemie ridicată. Acești factori cresc riscul de a dezvolta boli cronice, inclusiv diverse tipuri de cancer. Factorii de risc implicați în dezvoltarea sindromului metabolic pot contribui și la dezvoltarea cancerului.
Într-un studiu recent publicat în Journal of the American Cancer Society, s-a urmărit evoluția sindromului metabolic pe o perioadă lungă de timp și impactul asupra riscului de cancer. Persoanele cu cele mai înalte scoruri de sindrom metabolic, au avut un risc mai mare de a dezvolta în special cancere de sân, endometru, rinichi, colon și ficat, comparativ cu cei cu scoruri stabile sau mai scăzute.
„Relația dintre sindromul metabolic și dezvoltarea cancerului nu reprezintă o noutate. Când eram în Facultatea de Medicină, sindromul metabolic era numit sindromul X. În ultimele săptămâni a fost o discuție publică despre Boala X, am fost și eu întrebat despre această boală și am spus că, în momentul în care în medicină apare ceva ce nu ne putem explica imediat, poartă numele de sindrom sau de Boală X.
Între timp, nu se mai numește sindrom X, ci sindrom metabolic, deoarece a reușit să fie cumva definit ca o entitate care prinde mai multe componente: obezitatea (mai ales de tip abdominal), un nivel crescut al trigliceridelor, un nivel scăzut al colesterolului bun (HDL), hipertensiunea arterială și un nivel crescut al glicemiei (persoane care au prediabet sau diabet). Pentru a pune în evidență sindromul metabolic, tradițional se consideră că dacă o persoană prezintă 3 dintre factorii de risc pe care i-am menționat, atunci are acesta are sindrom metabolic.
Acum dacă le luăm pe oricare și în orice ordine, ne vom da seama cât de simplu e să le conectezi cu riscul de cancer. Ce aduce nou este faptul că vorbim despre o perioadă lungă de urmărire, între 2010 și 2021, în care s-a constatat, pe de-o parte, o creștere a riscului de cancer, dar în același timp și scoruri din ce în ce mai înalte ale sindromului metabolic”
Mai multe detalii despre acest studiu – aici
Cum putem depista timpuriu persoanele la risc de sindrom metabolic și cancer: rolul determinaților sociali ai sănătății
„Integrarea determinanților sociali ai sănătății în ecuația riscului de cancer nu este simplă și nu s-a realizat de rutină până acum. Factorii sociali influențează semnificativ rezultatele și comportamentele legate de sănătate, cum ar fi participarea la programele de screening pentru cancer, care sunt esențiale pentru detectarea și tratamentul timpuriu.”
Dr. Geantă argumentează că nu s-au făcut încă pașii necesari pentru a integra pe deplin acești factori sociali. El pledează pentru un viitor în care tehnologia sănătății și reforma sistematică a programelor de screening ar putea îmbunătăți semnificativ performanța acestora, abordând complexitățile sociale, economice și comportamentale care modelează rezultatele în sănătate.
„Determinanții stării de sănătate sunt esențiali pentru a reduce riscul unei persoane de a dezvolta sindrom metabolic și diverse tipuri de cancer. Determinanții pot informa inclusiv programele de screening. Integrarea unor astfel de date nu e simplă. Nimeni nu a făcut-o până acum, sau nimeni nu a făcut-o într-un mod sistematic și extins. Integrarea aceasta cred că va îmbunătăți performanța programelor de screening, care, la rândul lor, cred că vor fi reformate, restructurate și regândite cu o mare contribuție a tehnologiilor care pot sau vor putea să ne ajute să navigăm această complexitate socială, economică, variațiile de comportament individual și, la sfârșitul zilei, să ne ajute să îmbunătățim și performanța programelor de screening, mortalitatea, morbiditatea prin aceste tipuri de cancer. ”
Mai multe detalii despre acest studiu – aici
Toate aceste date sugerează o schimbare de paradigmă în modul în care politicile de sănătate și intervențiile de sănătate publică trebuie să fie dezvoltate, trecând către un model mai integrat și centrat pe persoană, care nu doar tratează, ci și previne, prin înțelegerea și acționarea asupra spectrului larg de factori care afectează sănătatea.
Citește și
- #ESCCongress2023. Chiar și persoanele cu sindrom metabolic ușor, asimptomatice, sunt la risc de infarct miocardic și accident vascular cu debut precoce
- STUDIU. Formele agresive de cancer de sân, mai frecvente la femeile cu sindrom metabolic
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre noile recomandări UE pentru screening în cancer