Podcast #Știința 360. Dr. Marius Geantă, despre deficitul cognitiv apărut la persoanele cu Long COVID-19

  • Podcast
Ruxandra Schitea
24 ianuarie 2022
Citit de 633 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

 

În cadrul ediției de pe 18 ianuarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și Noul Regulament de Evaluare a tehnologiilor medicale a fost adoptat la nivelul UE.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Early Warning System, un sistem bazat pe AI permite monitorizarea în timp real a evoluției variantelor SARS-CoV-2

 „Suntem la doi ani de pandemie și îngrijorarea cea mai mare pe care o am este că, de fapt, noi în România, nu am înțeles, nu înțelegem și nu vom folosi nimic din ceea ce înseamnă această evoluție științifică incredibilă. De bine, de rău, o proporție importantă din populație a folosit vaccinul care reprezintă într-adevăr o inovație incredibilă, dar dacă ne uităm la celelalte tipuri de inovații despre care noi am vorbit încă de la început, utilizarea datelor, analiza bioinformatică, sisteme bazate pe inteligență artificială care să ne alerteze timpuriu cu privire la anumite variante care ar putea să ne pună probleme, sau acele aplicații care încă sunt funcționale, la noi nici nu s-a problema să le folosim vreodată. Aplicațiile de contact tracing sunt încă funcționale în Belgia și în alte state din Vestul Europei, acele aplicații care îți indică faptul că la un moment dat, în ultimele zile, ai fost în contact, în proximitatea unei persoane care între timp a fost diagnosticată pozitiv cu COVID-19.

Am enumerat doar câteva tipuri de inovații tehnologice despre care noi nici măcar nu vorbim în România și de ce devine atât de important – o să fac o afirmație care s-ar putea să contrarieze – noi ne bucurăm că la un moment dat, probabil anul acesta, o să facem trecerea de la pandemie către faza endemică a bolii numai că în faza endemică a bolii, acea fază în care virusul circulă pe sub radar în diverse teritorii și produce explozia numărului de cazuri la un anumit moment și în anumite condiții. Pentru acele situații noi vom fi complet descoperiți pentru că noi de fapt luăm acum deciziile mari în legătură cu restricțiile, vorbim despre valul Omicron, în legătură cu școlile și toate aceste decizii de sănătate publică, pentru că echipele din Africa de Sud și-au făcut treaba în trei zile în luna noiembrie. Apoi echipele din Danemarca și din Marea Britanie imediat au pus în practică programe de screening pentru noua variantă și programe de secvențiere care ne-au arătat acest pattern. Noi acum stăm și așteptăm foarte relaxați și ușurați să treacă acest val Omicron, despre care știm că produce forme ușoare de boală, dar nu știm din vreo analiză pe care o avem aici în România, ci știm din date generate în urmă cu două luni de zile.”

Deficitul cognitiv care apare la persoanele afectate de Long Covid-19 este similar cu sindromul de deficit cognitiv dezvoltat la persoanele care urmează chimioterapie

Cât de mult se știa că aceste persoane care urmează chimioterapie dezvoltă un astfel de sindrom de deficit cognitiv? Cât de uzual este?

„Este o întrebare foarte bună și face parte din arsenalul de întrebări pe care pandemia ar trebui să le aducă la lumină cu scopul de a obține niște răspunsuri și ulterior de a transforma acele răspunsuri în acțiuni. Noi, ca medici, vorbim despre efectele chimioterapiei, ele sunt cunoscute de către oncologi. Sunt cunoscute și de către pacienții care trec prin curele de chimioterapie deși poate nu de foarte multe ori medicii le spun că dezvoltă un sindrom de deficit cognitiv, persoanele respective își dau seama că este ceva în neregulă după chimioterapie. Dacă vorbiți cu oameni care sunt imediat după cură sau între cure, pot să explice faptul că se concentrează mai greu, că au dificultăți în a-și face activitățile pe care le făceau înainte. Sigur, este o stare care dispare și e asociată cu toxicitatea pe care chimioterapia o are atât asupra țesutului canceros cât și asupra țesutului normal, respectiv țesutul din creier.

Deficitul cognitiv asociat Long COVID ar putea să aibă două componente. Pe de o parte este componenta de inflamație și pe de altă parte este componenta de acțiune directă a virusului, mai ales că s-a pus în evidență persistența virusului SARS-CoV-2 la nivelul creierului, la câteva luni după episodul acut al bolii. De altfel, deficitul cognitiv alături de fibroza pulmonară și problemele cardiace reprezintă cele trei mari categorii de afectări care acum se numesc Long COVID.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • CDC: Două doze din vaccinul Pfizer-BioNTech, eficacitate de 91% în prevenția sindromului inflamator multisistemic la grupa de vârstă 12-18 ani
  • Mortalitatea perinatală și internările în secțiile de terapie intensivă asociate COVID-19 sunt mai frecvente la femeile gravide, nevaccinate

Noul Regulament de Evaluare a tehnologiilor medicale a fost adoptat la nivelul UE

 „În principiu ar trebui să vorbim despre toate tehnologiile medicale utilizate în medicină, de la tratamente, medicamente, la teste diagnostice, la aplicații, la roboți daVinci. Într-un sens mai larg, aici ar trebui incluse și manevrele chirurgicale, tot ce înseamnă act medical, de fapt. Acest regulament are o istorie foarte lungă. A pornit la drum cu foarte multe așteptări, iar formula la care s-a ajuns este o formulă de compromis, una care aduce ceva mai multă claritate dar este departe de un model ideal pe ce înseamnă această evaluare a tehnologiilor medicale sau ce ar trebui să însemne la nivelul UE.

La un moment dat, acest domeniu al evaluării tehnologiilor medicale s-a dezvoltat pentru că pur și simplu oferta de produse și de servicii medicamentoase, diagnostice și așa mai departe, de pe piață, era pe de o parte foarte mare și venea cu prețuri și din ce în ce mai mari și cu prețuri care puteau să fie sau nu justificate. Atunci s-a dezvoltat acest domeniu care își propune să se uite în ce măsură o anumită tehnologie (de exemplu compensarea unui medicament într-un sistem de sănătate) are sens, din perspectiva a ceea ce-și permite țara respectivă, sistemul de sănătate respectiv și din perspectiva acoperirii nevoii prin soluția respectivă – număr de pacienți care au nevoie de un anumit tratament, evident în condițiile în care vorbim despre soluții cu eficacitate clinică dovedită.

S-a dezvoltat un întreg domeniu care de fapt trebuie să fie un domeniu care să stimuleze accesul la inovație, dar de foarte multe ori am văzut că prin implementarea lui este, nu neapărat o barieră, cât un factor care încetinește accesul la inovație.”

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

 

Citește și:


➤