Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre recomandările EMA/ECDC cu privire la combinarea vaccinurilor COVID-19

Podcast

Ruxandra Schitea
19 decembrie 2021
Citit de 211 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 14 decembrie 2021 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și testarea moleculară ar trebui introdusă și în stadiile incipiente de cancer pulmonar non-microcelular.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

A treia doză din vaccinul Comirnaty determină o protecție de 70-75% față de infecția simptomatică produsă de varianta Omicron

„Lucrurile se complică în privința variantei Omicron și cred că trebuie să le privim cu foarte mare atenție. Aș spune că datele din Danemarca și cele din Scoția văzute în ultima vreme arată o rată de dublare extrem de crescută a variantei Omicron, iar experții din cele două țări vorbesc despre faptul că aceasta va deveni dominantă mult mai repede decât se așteptau, undeva până în Crăciun.

În acest moment nu știm foarte multe despre gravitatea bolii pe care o determină infectarea cu varianta Omicron. Avem niște date din Africa de Sud, prima țară afectată masiv de această variantă, însă trebuie luate cu rezerva faptului că populația din Africa de Sud este în general mai tânără, infecțiile au apărut la persoane tinere care se știe că fac în mai mică măsură forme grave, au în mai puțină măsură nevoie de internare în spital și, evident, decesele apar mai rar.

Acesta ar fi primul lucru care ar trebui să ne îngrijoreze, corelat cu faptul că în acest moment sunt doar două situații care reușesc să asigure un nivel bun de protecție față de infectarea cu Omicron – administrarea a trei doze de vaccin sau trecerea prin boală + administrarea a două doze de vaccin. Și în aceste situații vorbim despre o protecție care ar fi pe undeva la 70-75%. Inevitabil, comparăm cu ceea ce ne-au arătat studiile clinice de înregistrare pentru vaccinurile bazate pe ARNm de anul trecut, o protecție care trecea de 90%, mergea spre 95%, față de formele simptomatice ale bolii, față de varianta „ancestrală”. Studiile cu vaccinurile pe care le avem acum au fost făcute înainte de apariția variantei Alfa, ulterior a apărut Alfa, care a fost înlocuită de Delta, iar Delta pare acum înlocuită de Omicron.

Este într-adevăr o situație complet diferită față de cea de anul trecut când începeau campaniile de vaccinare, când ne puteam baza pe un vaccin sau pe mai multe vaccinuri a căror eficacitate era mai mare decât cea pe care o constatăm acum în relație cu Omicron. Pe de altă parte, aveam de a face la acel moment cu o variantă a virusului care ridica mai puține probleme din punct de vedere al sănătății publice și, foarte important, aveam populația dispusă într-o mult mai mare măsură să se vaccineze..”

Recomandări EMA și ECDC: vaccinurile COVID-19 autorizate pot fi combinate atât în schema inițială, cu două doze, cât și la administrarea booster-ului

„Este important ca persoanele care doresc să se vaccineze cu doza booster să o și facă, să aibă acces, iar această recomandare făcută de EMA alături de ECDC ajută foarte mult. Noi am vorbit săptămâna trecută că există totuși o diferență între vaccinarea cu trei doze cu Moderna, de exemplu, și celelalte combinații posibile, dar diferența aceasta nu este în măsură să-i facă pe oameni să se vaccineze cu 3 doze de Moderna. Important este dacă nu s-au vaccinat, să o facă. Încă o dată spun, vorbim despre o variantă a virusului care se transmite de 2-3 ori mai repede decât varianta Delta, care la rândul său se transmitea de 3-4 ori mai repede decât varianta Alfa, care la rândul ei se transmitea de 2-3 ori mai repede decât varianta ancestrală.

Iată, într-un an de zile, cât de mult s-a modificat virusul și cât de mult am rămas noi cumva în urmă ca societate și ca sistem de sănătate. Aici vorbim nu numai despre vaccinuri și adaptarea lor, dar vorbim și despre capacitatea de testare. În acest moment, cel mai bun lucru pe care-l poate face o țară este să testeze în masă. Este ceea ce face Danemarca, țară cu 6 milioane de locuitori, care testează aproximativ 200.000 de oameni zilnic, face screening efectiv pentru varianta Omicron tocmai pentru a identifica foarte repede cazurile și pentru a avea o predicție reală bazată pe ceea ce identifică în legătură cu rata de reproducere și cu timpul în care se dublează numărul de cazuri.

În momentul în care varianta Omicron devine dominantă și, mai ales după aceea, datele problemei se schimbă din punct de vedere epidemiologic și noi măsuri trebuie să fie luate în calcul.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

FDA autorizează prima combinație de anticorpi monoclonali pentru prevenția COVID-19 la persoanele imunocompromise
UK: persoanele vulnerabile față de infecția Covid-19 vor avea acces imediat la tratamentul antiviral oral molnupiravir și combinația de anticorpi monoclonali casirivimab/imdevimab

Testarea moleculară ar trebui introdusă și în stadiile incipiente de cancer pulmonar non-microcelular

„Vorbim despre cancerul pulmonar ca despre o <<boală umbrelă>>. Sub această umbrelă se află de fapt mai multe entități, mai multe boli definite diferit în funcție de tipul de celule, de exemplu, non-microcelular însemnând fără celule mici. Dacă celulele nu sunt mici, în situația NSCLC, avem posibilitatea ulterior de a realiza alte analize ale acestor biomarkeri (prin tehnici de biologie moleculară sau secvențiere de ultimă generație), analize care ne pot spune mai multe lucruri despre tipul de cancer non-microcelular, iar aceste lucruri se pot traduce în stadiile avansate de boală prin o diversitate de tratamente, de la chimioterapie la terapii țintite sau imunoterapii.

Cu alte cuvinte, pacientul are mult mai multe opțiuni terapeutice la care poate să apeleze și mult mai multe șanse la viață și la o calitate mai bună a vieții. Acum constatăm că acest lucru se întâmplă nu doar cum știam, în fazele avansate ale bolii, ci au fost identificați biomarkeri și pentru stadiile nemetastatice, biomarkeri importanți care ne dau indicii despre care ar putea fi evoluția bolii.

În stadiile 1, 2 și 3, în general, intervenția chirurgicală cu sau fără administrarea de chimioterapie reprezintă regula, aceasta este schema clasică de tratament. În ultima perioadă au apărut date și există indicații pentru stadiul 3 pentru unele imunoterapii, deja este o schimbare majoră din acest punct de vedere. Vorbim despre administrarea unui tratament foarte avansat în alte stadii de boală decât cele metastatice care au fost intens studiate în ultimii 20 de ani. Din acest punct de vedere, validarea acestor biomarkeri în stadiile 1, 2 și 3 sunt în măsură să personalizeze, să ghideze tratamentul, care poate presupune chirurgie +/- chimioterapie +/- radioterapie.

Din punctul meu de vedere este absolut remarcabil. Cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de mortalitate la bărbați. Din ce în ce mai mult apar forme de cancer pulmonar care nu sunt asociate cu fumatul, cum știm noi în mod clasic. Din ce în ce mai multe proiecte pilot pentru screening-ul cancerului pulmonar sunt încercate în Europa, proiecte care vor duce la identificarea cancerului pulmonar în stadiile incipiente.”

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: