Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre Omicron, nouă variantă SARS-CoV-2

  • Podcast
Ruxandra Schitea
05 decembrie 2021
Citit de 573 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

 

În cadrul ediției de pe 30 noiembrie 2021 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și rezultatele unui studiu conform căruia 1 din 3 pacienți din clinicile de cardiologie de zi ar putea beneficia de tratament țintit în urma testării genetice de rutină.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Africa de Sud raportează o nouă variantă SARS-CoV-2, Omicron, cu un număr record de mutații

„Această variantă, Omicron, a determinat o serie de reacții la nivel de societate care mi-au amintit de reacțiile de la începutul pandemiei, nu neapărat de cele care au fost atunci când s-a identificat varianta Alfa sau varianta Delta. Omicron fost identificată și caracterizată în cadrul sistemului de supraveghere genomică din Africa, sistem care are nucleu în Africa de Sud. Probele au fost colectate pentru primii pacienți infectați în Botswana. Declarațiile oficialilor din această țară spun că, de fapt, cele patru cazuri identificate provin de la patru diplomați – pare că nu sunt cetățeni din Botswana cei care au fost primii diagnosticați cu varianta Omicron. Asta ne-ar arăta că probabil această variantă circulă pe sub radar de ceva vreme și că de fapt nu a fost identificată până acum tocmai pentru că nu există sisteme atât de performante de supraveghere genomică a circulației virusului SARS-CoV-2 în majoritatea statelor lumii.

Fără să exagerez, aș spune că sistemul care funcționează în Africa este probabil cel mai performant din lume, prin modul în care este și organizat și mai ales prin modul în care transparența și viteza unei astfel de informații a ajuns în domeniul public și în atenția autorităților, a OMS, care a și reacționat foarte repede, clasificând-o ca variantă de îngrijorare.

Știm din studii anterioare că aceste modificări în structura SARS-CoV-2  pot pune probleme atunci când se asociază cu creșterea transmisibilității, se pot asocia și cu o creștere a cantității de virus și se pot asocia și cu ocolirea protecției oferite de sistemul imun prin vaccinare sau ca urmare a trecerii prin boală. Aceste observații sunt deocamdată la nivel teoretic, însă în viața reală noi nu știm încă dacă aceste 50 de mutații puse împreună au același efect pe care îl știm mutație cu mutație. Sunt momentan niște rapoarte de caz, le luăm ca atare, nu sunt studii clinice, care ne spun că, de exemplu, în cazul pacienților infectați în Hong Kong vorbim despre persoane vaccinate cu 2 sau 3 doze, cu forme de boală ușoare.”

„100 days-vaccine moonshot”: UK începe implementarea planului dezvoltării de vaccinuri în 100 de zile

„Aș răspunde prin a menționa planurile pe care le-au anunțat Pfizer și Moderna în relație cu varianta Omicron. Ambele companii au dat un anumit timp, 100 de zile Pfizer și 60 de zile Moderna, până când vor putea intra în studii clinice cu vaccinuri adaptate pentru Omicron. Acest lucru este posibil ca urmare a înțelegerii structurii virusului și ca urmare a capacității de a corela anumite mutații care pot apărea, cu posibile efecte ale virusului – acesta ar putea deveni mai transmisibil, să aibă o letalitate mai mare, să determine forme mai grave de boală sau să aibă interferență cu răspunsul imun.

Aceste modificări au fost deja testate în laborator, s-a constatat care dintre ele sunt cele mai importante, care ar putea impune cele mai mari probleme, astfel încât în acest moment, Moderna are cel puțin 2 vaccinuri candidate care au o structură adaptată pentru o parte dintre aceste mutații care ar putea ridica probleme, iar unele dintre aceste mutații sunt comune cu ceea ce am putea vedea în cazul Omicron.

Acest lucru este posibil tocmai ca urmare a dezvoltării tehnicilor de secvențiere, bioinformatică și analiză. Este sistemul plug-and-play, extragi anumite secvențe din ARN-ul viral care te interesează și le translatezi în structura unui vaccin bazat pe ARNm. Trăim din ce în ce mai mult într-o epocă în care putem vorbi și despre vaccinologia de precizie. Dacă suprapunem acest ritm de dezvoltare la ritmul clasic vom constata că putem vorbi practic despre elemente de real-time.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • Introducerea vaccinurilor COVID-19 în Europa a salvat viețile a jumătate de milion de persoane cu vârste de peste 60 ani
  • EMA recomandă aprobarea vaccinului Comirnaty pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani

1 din 3 pacienți din clinicile de cardiologie de zi ar putea beneficia de tratament țintit în urma testării genetice de rutină

„Tradițional, domeniul bolilor cardiovasculare poate fi caracterizat prin sintagma „one size fits all”. Cele mai multe persoane diagnosticate cu hipertensiune arterială încep tratamentul cu un medicament. Dacă acesta nu funcționa, medicul decidea să mai adauge încă unul sau să-l schimbe. Dacă peste câțiva ani nu mai funcționa se mai adăuga unul și încă unul, dar fără a avea în algoritmul de decizie terapeutică foarte multă informație. Informația era legată de faptul că valoarea TA nu se menținea între două vizite la medic, sau apăreau diverse complicații. Asta se întâmplă în practică tocmai pentru că la nivelul momentului deciziei – ce tratament trebuie să-i administrez unei persoane care are o anumită BCV – medicii cardiologi au de fapt mult mai puține informații la dispoziție decât cred că au.

Studiul despre care vorbim a implementat un test bazat pe 158 de gene despre care știm în acest moment că sunt asociate cu diverse afecțiuni cardiovasculare, teste aplicate persoanelor care s-au prezentat în ambulatoriu. Rezultatele acestor teste genomice sunt în măsură să ghideze mult mai bine pacienții. 1 din 3 pacienți ar putea să beneficieze, ar putea să aibă acces la un tratament țintit, un tratament mult mai potrivit pentru afecțiunea de care suferă. După testare, 1 din 3 pacienți avea un risc genetic care ar trebui să influențeze decizia clinică asupra cazului, dar sigur, medicul neavând această informație nici nu poate lua această decizie.

11% dintre cei testați au fost îndrumați spre un specialist genetician pentru o asistență suplimentară. Sună cumva complicat, dar în această perioadă vorbim despre informația genomică mai degrabă ca despre o oportunitate, decât ca despre o sentință, cum era în trecut. Utilizând aceste informații precoce, șansa pentru o conduită personalizată, individualizată, este din ce în ce mai mare.”

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

 

Citește și:


➤