Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre vaccinurile de tip pan-coronavirus

Podcast

Ruxandra Schitea
16 ianuarie 2022
Citit de 384 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 11 ianuarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre vaccinurile pan-coronavirus, precum și despre Conferința de Medicină Personalizată din 2021, care a avut ca temă „Revoluția biologică în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale”.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Nuvaxovid, vaccinul produs de Novavax, autorizat condiționat în Uniunea Europeană

„Este al cincilea vaccin autorizat condiționat de CE, la un an distanță de primele vaccinuri, vaccinurile bazate pe ARNm. De altfel acest vaccin produs de Novavax, care a promis și promite foarte mult, se bazează pe o tehnologie diferită. Acesta conține o formă inactivă a proteinei Spike a coronavirusului, care odată inoculată și introdusă în organism stimulează sistemul imunitar și dezvoltă un răspuns imun față de infecția cu Sars-cov-2. Eficacitatea în prevenirea formelor simptomatice de boală este de 90%, dar încă nu avem datele referitoare la Omicron și nici la Delta. Vaccinul despre care noi am mai vorbit și anul trecut în emisiune, a fost dezvoltat în perioada în care varianta Alfa era dominantă și chiar înainte de această variantă, în perioada în care circula varianta originară a virusului.

Există contracte încheiate de CE cu Novavax, rămân de văzut datele referitoare la protecția asigurată față de aceste forme noi, mai ales de Omicron, și rămâne de văzut în ce măsură, fiind un vaccin mai apropiat sau poate chiar identic cu unele dintre modalitățile clasice de obținere a vaccinurilor, va fi acceptat de acea parte de populație care nu are încredere în inovație. Așteptăm date din viața reală, dar până atunci cred că sunt foarte relevante datele din Marea Britanie privind eficacitatea vaccinurilor împotriva spitalizării din cauza COVID-19 determinată de Omicron. Un raport publicat pe 31 decembrie arată o restabilire a protecției la 88% împotriva spitalizării la persoanele care au fost vaccinate cu 3 doze.”

Vaccinurile de tip pan-coronavirus: primul candidat, dezvoltat la Institutul de cercetare militară Walter Reed din SUA, a încheiat studiile umane de fază I

„Noi știm despre SARS-COV-2 că este unul dintre coronavirusuri și s-a adăugat celorlalte 4 coronavirusuri care determină infecții respiratorii, răceli la oameni. În contextul variantei Omicron suntem tentați să banalizăm răceala. Sigur că o persoană care răcește se vindecă în 7 zile cu tratament, într-o săptămână fără tratament. Nu e ceva ce o îngrijorează, cel mult o scoate din câmpul muncii și din activitățile curente pentru o zi, două, trei, după care lucrurile revin la normal.

Această banalizare a fost posibilă deoarece de-a lungul generațiilor și zecilor de ani, sistemul nostru imun a luptat constant și a venit constant în contact cu aceste coronavirusuri. Și-a dezvoltat, a mai pus câte o cărămidă cu fiecare intersecție cu respectivele coronavirusuri. Așa am ajuns în punctul în care acum, când o persoană intră în contact cu un alt coronavirus, nu intră în panică foarte mult pentru că strănută, tușește, are gâtul roșu și eventual face febră, așa cum ar intra în panică dacă ar fi contactul unei persoane infectate cu SARS-COV-2 și ar dezvolta genul acesta de simptome. Diferența este dată de faptul că sars-cov-2 circulă numai de 2 ani, deci nu am avut timp suficient ca să intrăm în contact cu diversele variante ale sale, încât să dezvoltăm un tip de imunitate și cantitativă și calitativă suficientă.

În contextul în care SARS-COV-2 a pus probleme de tipul unei pandemii, în contextul în care am avut nevoie de lockdown, în contextul în care s-au dezvoltat pe platformele ARNm vaccinuri foarte repede, în mod evident din punct de vedere științific a apărut ideea de a bloca nu numai SARS-COV-2, ci și celelalte coronavirusuri. Ideea de a dezvolta un vaccin care să poată ținti toate aceste coronavirusuri pornind de la ceea ce ele au în comun are foarte mult sens din punct de vedere științific și este o preocupare pe care o vedem în zona Institutului de cercetare militară Walter Reed din SUA. Nu vorbim despre un vaccin util în această fază acută a pandemiei, ci pe termen mediu genul acesta de abordare, posibila dezvoltare a unui vaccin pan-coronavirus ar putea avea un efect extrem de favorabil din punct de vedere al sănătății publice.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

Analiză CDC: efectele adverse în urma vaccinării cu vaccinul Comirnaty, în rândul copiilor din grupa 5-11 ani, sunt ușoare
Noi date despre COVID-19 și bolile oncologice: pacienții cu cancere hematologice sunt cei mai vulnerabili în fața infecției
Afectarea multi-sistemică Covid-19, pe termen lung: noi date susțin răspândirea virală extrapulmonară, chiar și la pacienții cu forme asimptomatice sau ușoare

Conferința de Medicină Personalizată 2021 – „Revoluția biologică în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale”

„Am organizat la sfârșitul anului trecut Conferința de Medicină Personalizată care în premieră a avut o sesiune dedicată pandemiei în contextul în care se vorbește din ce în ce mai mult despre nevoia de a avea intervenții precise în sănătatea publică și intervenții precise și bazate pe date, nu acele tipuri de intervenții cum ar fi lockdownul, pe care l am experimentat în urmă cu 2 ani de zile, care reprezintă o măsură disperată și un eșec al politicilor de sănătate publică.

Am discutat cu Prof. Angela Brand, (Full Professor at MERIT (Maastricht Economic and Social Research Institute on Innovation and Technology), Maastricht University, The Netherlands), care vorbește despre o renaștere a sănătății publice în contextul pandemiei. Chiar a spus că fratele cel mic, așa cum era privită sănătatea publică înaintea pandemiei, s-a făcut mare și a devenit relevant acum, în unele țări. Și a mai spus un lucru important – faptul că sănătatea publică ar trebui să fie o obligație pentru fiecare om care lucrează în sistemul de sănătate. A exemplificat asta prin faptul că în foarte multe țări s-au exprimat public în această perioadă oameni relevanți care nu erau profesori de sănătate publică sau epidemiologi, dar care au avut un cuvânt de spus, fiecare din perspectiva lui, luând în calcul și cât de mult s-a diversificat, de la bioinformatică la virusologie, spectrul specialităților implicate în controlul pandemiei.

De asemenea, am avut un invitat din India, Dr. Vinod Scaria (biolog, cercetător medical, pionier în medicină de precizie și genomică clinică) care ne-a arătat cum se face cu adevărat supravegherea genomică a SARS-COV-2 și am mai avut-o invitată pe Dr. Angelique Coetzee (medic de familie, președinte al South African Medical Association) primul medic din lume care a văzut pacienți infectați cu Omicron și am vorbit cu dânsa despre importanța supravegherii sindromice a circulației virusului. Acest lucru înseamnă că te poți uita și poți secvenția și vedea ce tip de virus ai, dar poți să ai informații relevante de la medicii care tratează pacienți, legate de simptome, semne pe care le dezvoltă și pot fi extrem de relevante. De fapt, prin interconectarea supravecherii genomice cu supravegherea sindromică rezultă cele mai bune analize. Din fericire am avut parte de ele în privința Omicron venind din Africa de Sud, apoi din Danemarca, din Marea Britanie și mai noi din Statele Unite.

A fost o conferință de nivel foarte în alt în care am reușit să discutăm astfel de subiecte care, din păcate, pentru România sună a fantezie dar în alte țări ele deja sunt o realitate.”

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: