Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă: Cum s-a banalizat răceala




Newsletter-ul „Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă – despre viață, oameni, știință și inovație” reprezintă încă o parte din angajamentul pe care Dr. Marius Geantă și l-a asumat în cei peste 15 ani de activitate în domeniul comunicării și inovației în sănătate – de a crește nivelul de health literacy (alfabetizare/ literație în sănătate) la nivelul societății printr-o comunicare științifică umană, concisă și empatică.

Vă invităm să vă abonați la Newsletter-ul Semne Vitale apăsând butonul ABONEAZĂ-TE de mai jos.

abonare

Dr. Marius Geantă


O banală răceală. Am auzit sintagma de milioane de ori, probabil, în ultimii doi ani, de a ajuns să se banalizeze nu doar răceala, ci și banalizarea răcelii.

DOOM s-a actualizat recent, incluzând corola de minuni lingvistice a pandemiei – de la comorbidități la secvențiere – dar a lăsat pe dinafară expresia “o banală răceală”. Începutul și, poate, sfârșitul pandemiei. Atât de mult a fost uzată, prin amestecul cu cantități variabile de rumeguș lexical, încât nimeni nu se întreabă: când și cum s-a banalizat răceala, totuși?

Știm, încă dinainte de a merge la Facultatea de Medicina, că o răceală “banală” trece în șapte zile cu tratament și într-o săptămînă dacă nu iei nici o pastila, ci doar stai și aștepți să treacă. Odată însă ce am intrat în Facultatea de Medicina, devine obligatoriu să ne și să le explicăm celorlalți ce poate însemna, de fapt, o “banală” răceală. Cum de a devenit banală și de ce, devenind banală, noi totuși încă vorbim despre ea și o transformăm în referință.

Ar fi trei motive pentru care nu putem ignora această “banalitate”:

  • apare foarte des, aproape în fiecare sezon de toamnă-iarnă-primavară;
  • ne scoate din ritmul cu care suntem obișnuiți, ne obligă să lipsim de la muncă/școală, oricum, ne scade considerabil randamentul;
  • pentru unii dintre noi, cei care prezintă “comorbidități”, această banalitate poate însemna vizita la medic, internarea, nevoia de terapie intensivă sau, uneori, în cazuri complicate, poate apărea decesul.

În cifre, această banalitate de răceala a fost cuantificată astfel, în SUA (2003, dar sunt ușor de găsit și alte studii):

  • peste 100 de milioane de vizite la medic;
  • cheltuieli de peste 7 miliarde de dolari pentru sistemul de sănătate;
  • peste 40 de miliarde de dolari pierduți prin scăderea productivității;
  • costuri mai mari decât astmul bronșic sau insuficiența cardiacă;
  • o treime dintre cei care ajung la medic primesc prescripție cu antibiotice, contribuind la apariția rezistenței microbilor la antibiotice.

Parcă nu este chiar atât de banală, nu-i așa? Numai că ne-am obișnuit cu această “banalitate”, de altfel o colecție de simptome asociate infecției de tract respirator superior, astfel încât o folosim drept referință, comparator pentru infecția cu Omicron. Și ne-am obișnuit atât de mult încât, de la cercetători la mediul economic, și de la medici la decidenții din domeniul sanitar, nu ne-am pus problema până acum că reprezinta o problemă de sănătate publică, cu impact major în societate și economie, și că ar trebui să găsim modalități prin care să reducem acest impact.

În general, banala răceală este cauzată de rhinovirusuri, dar în aproape 20% dintre cazuri este cauzată de 4 coronavirusuri:

  • HCoV-OC43
  • HCoV-HKU1
  • HCoV-229E
  • HCoV-NL63

Acestea provoacă forme ușoare de infecții ale tractului respirator superior (banala răceală, nu-i așa?). Deși fac parte din aceeași familie, SARS-CoV, MERS si SARS-CoV-2 pot determina forme grave și apariția decesului, într-un număr semnificativ de cazuri.

Diferența dintre cele 4 și ultimele 3 tipuri de coronavirusuri constă în faptul că primele se află în circulație de decenii (și poate chiar mai mult), dându-ne posibilitatea nouă, oamenilor, de a veni în contact cu ele an după an și tulpină după tulpină, și de a dezvolta o imunitate completă și complexă (în lipsa unor vaccinuri), baza simptomatologiei ușoare pe care o prezintă cei mai mulți dintre cei care se infectează cu unul dintre cele 4 coronavirusuri asociate cu “banala răceală”.

Dacă ne-am uita la cele 4 coronavirusuri cu nivelul de detaliu cu care ne uităm la SARS-CoV-2 (și sunt echipe care fac asta, retrospectiv, pentru HCoV-229E) vom constata că pentru fiecare în parte, de-a lungul timpului, au existat numeroase variante, mai mult sau mai puțin infecțioase sau letale, care au circulat printre oameni și față de care organismul nostru a reacționat, prin dezvoltarea de anticorpi specifici, dar și de limfocite B cu memorie și limfocite T citotoxice. Sistemul imun s-a antrenat, timp de decenii și mai mult, pentru a ne permite nouă să spunem, superior, că avem “o banală răceală”.

Celelalte 3 coronavirusuri, SARS-CoV, MERS-CoV si SARS-CoV-2 se află în circulație de prea puțin timp pentru a le cunoaște, prin sistemele noastre imunitare, toate secretele. Pur și simplu, nu a fost timp. Așa încât nu ne putem gândi încă la dezvoltarea unei imunități față de infecție atât de completă și persistentă.

În cazul SARS-CoV-2, însă, avem o armă unică: vaccinurile, care ne permit să recuperăm decenii sau secole de așteptare, cum a fost și este cazul pentru cele 4 coronavirusuri care determină “banala răceală”.

Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 îți poate salva viața și poate transforma infectarea, da, ați ghicit, într-o “banală răceală”.

Dar, dacă la nivel individual este ceea ce ne doream, nu cumva este prea puțin pentru noi, ca umanitate aflată în cea de-a patra revoluție industrială și plină revoluție biotehnologică, să folosim aceste arme extraordinare (secvențierea, editarea genomică, platformele ARNm) doar pentru a transforma o cruntă amenințare pandemică într-o “banală răceală” care va avea, social si economic, un cost uriaș, an după an și generație după generație?


Dr. Marius Geantă este președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, o organizație europeană de cercetare și inovare, cu interes în dezvoltarea politicilor inovatoare de sănătate, în creșterea nivelului de educație și comunicarea personalizată. Scopul Centrului pentru Inovație în Medicină este de a scurta timpul de la apariția inovațiilor la aplicarea acestora în beneficiul cetățenilor. Dr. Marius Geantă este un pionier în domeniul medicinei personalizate în România și Europa Centrală și de Est și este implicat în numeroase proiecte pan-europene.Îl puteți urmări pe Dr. Marius Geantă și pe:

De asemenea, în fiecare săptămână, Dr. Marius Geantă comentează topul Esențial Covid-19 la Radio România Cultural. Emisiunea integrală, pe canalul de YouTube RaportuldeGardă.ro:

Citește și: