Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial, în Europa peste 60 de milioane de persoane trăind cu astfel de afecțiuni, iar 1,7 milioane decedând anual dintr-o cauză cardiovasculară. Printre cele mai comune BCV se numără bolile coronariene, accidentele vasculare cerebrale, insuficiența cardiacă și aritmiile.
În ciuda faptului că numărul deceselor a scăzut comparativ cu anii anteriori și cu perioada pandemiei COVID-19, bolile cardiovasculare continuă să destabilizeze sănătatea oamenilor. La finalul anului 2024, au fost adoptate Concluziile Consiliului UE care vizează îmbunătățirea strategiilor pentru sănătatea cardiovasculară. Acest lucru implică un accent crescut pe metodele de prevenție, depistare timpurie, abordări inovatoare în materie de tratament și pe adresarea determinanților socio-economice și de mediu ai sănătății.
În cadrul podcastului Știința 360, la Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a vorbit despre provocările ridicate de incidența crescută a bolilor cardiovasculare, mijloace prin care acestea ar putea fi adresate, precum și despre importanța construirii obiceiurilor noi care să promoveze sănătatea, atât la nivel individual cât și la nivel de comunitate și sistemic.
„Bolile cardiovasculare ca principală cauză de deces în 2025 rămân un dezastru incredibil și nu ar trebui să ne temem de cuvinte. Ceva nu facem bine. De peste 20 de ani una dintre fazele cheie pe care le auzim este următoarea: bolile cardiovasculare sunt principalul ucigaș. Nu doar că narațiunea nu se schimbă, nu se schimbă din păcate pentru pacienți nici realitatea” – afirmă Dr. Geantă.
Dr. Geantă continuă: Modul în care se face prevenție secundară (de exemplu prevenția unui al doilea episod de infarct miocardic) ar trebui regândit cu totul. Este absolut ineficient în acest moment și sunt date pe care le-am mai prezentat, care ne arată că, de exemplu, după primul episod de insuficiență cardiacă, 50% dintre cei care trec prin acest eveniment se reinternează în mai puțin de 1 an de zile, în condițiile în care asta ar trebui să fie o excepție, iar majoritatea acestor persoane să-și controleze insuficiența cardiacă prin terapie și mijloace igieno-dietetice.
Dacă așteptăm să apară un eveniment cardiovascular pentru a interveni și a institui apoi ceea ce se numește prevenție secundară, dar fără a avea un sistem de urmărire eficientă a acestor persoane, ajungem la genul acesta de rezultat.
Factorii de risc tradiționali asociați cu dezvoltarea bolilor cardiovasculare sunt: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia, istoricul familial pentru bolile de inimă, fumatul, lipsa activității fizice, dieta inadecvată și obezitatea, indiferent de gen.
Conform „Statisticilor privind bolile de inimă și accidentul vascular cerebral în 2025: Raport asupra datelor din SUA și la nivel global realizat de Asociația Americană a Inimii”, provocările impuse de bolile cardiovasculare nu afectează doar adulții, ci și copiii. În SUA, 40% dintre copii au o greutate peste medie, iar 20% sunt obezi. În același timp, la nivel mondial, aproape 60% dintre adulți se confruntă cu această problemă. Dr. Marius Geantă trage un semnal de alarmă cu privire la aceste statistici, menționând posibilitatea ca perspectiva evenimentelor cardiovasculare să se schimbe în următorii ani – dacă în general BCV sunt asociate cu persoanele vârstnice, în viitor am putea vorbi de ele începând cu vârsta de 20 de ani.
Un studiu publicat în European Heart Journal susține că obezitatea la tineri afectează funcția inimii pe termen lung și scade speranța de viață. Mai precis, un indice de masă corporală crescut în tinerețe, începând de la vârsta de 20 de ani, se asociază cu prezența la 60-64 de ani a modificărilor cardiace care cresc riscul de deces prin boli ale cordului.
„Dacă majoritatea bolilor cardiovasculare erau rezervate persoanelor mai în vârstă, pe măsură ce înaintai în vârstă, apariția obezității la copii va determina fără niciun dubiu mutarea evenimentelor cardiovasculare la intervalul de vârstă 30+ poate chiar 20+, ceea ce este dramatic din multe puncte de vedere – și individual și medical și socio-economic. Nu cred că există un glonț magic pentru asta, este pur și simplu nevoie de o schimbare a paradigmei în care funcționăm de zeci de ani” – continuă Dr. Geantă.
Obezitatea nu se asociază doar cu creșterea riscului cardiovascular, ci are implicații semnificative și în riscul dezvoltării cancerului, chiar și la persoanele tinere. Desigur, în momentul asocierii obezității cu afecțiuni ale sănătății, aceasta nu trebuie privită ca un factor de risc individual, ci în combinație cu alți factori și determinanți ai sănătății. Mai multe articole care abordează riscul adus de obezitate în dezvoltarea cancerului:
- Obezitatea, asociată cu 40% din cancerele de sân pozitive pentru receptorii hormonali, la femeile în postmenopauză
- Obezitatea, sedentarismul și alimentația nesănătoasă, principalii factori de risc pentru creșterea cazurilor de cancer la tineri
- Obezitatea crește adițional riscul de cancer de sân la femeile care au mutații BRCA
Ghidurile de specialitate recomandă efectuarea a 150-300 minute de exerciţii fizice de intensitate moderată sau 75-150 minute de efort de intensitate ridicată săptămânal pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Există studii care demonstrează că dublarea nivelului de activitate fizică recomandat de ghiduri se asociază chiar cu reducerea riscului de deces din cauze cardiovasculare. La polul opus, peste 10,5 ore de sedentarism pe zi se asociază cu creșterea riscului de insuficiență cardiacă și deces cardiovascular, indiferent de atingerea sau nu a țintelor recomandate de activitate fizică pentru reducerea riscurilor cardiovasculare. În România, conform documentului The European Health Report 2021, obezitatea și supraponderabilitatea se întâlnesc la peste 25% dintre fetele și peste 30% dintre băieții cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani, în timp ce numai obezitatea este prevalentă la mai puțin de 10% din fete și 15% din băieți.
Modificarea obiceiurilor și implicit a stilului de viață este un proces dificil și îndelungat, ale cărui rezultate se văd în timp și nu neapărat pe moment. Tocmai acest factor poate îngreuna dezvoltarea unor noi comportamente sănătoase și ulterior menținerea lor. Un studiu publicat în Healthcare a concluzionat că formarea de noi obiceiuri începe în aproximativ două luni (59-66 de zile) şi poate să dureze până la un an pentru a se stabiliza.
„Sedentarismul este un factor independent de risc pentru bolile cardiovasculare. Tot acest complex care include obezitatea, diabetul zaharat și bolile cardiovasculare pune probleme din ce în ce mai mari. Noi chiar dacă acum, peste noapte, am decide să facem lucrurile altfel, ar dura câțiva ani buni până când aceste obiceiuri noi se vor stabiliza și va dura câțiva ani până când vom vedea efectul. Totul este să ne și apucăm.
E complicat să schimbăm orice fel de obiceiuri și vedem efectul devastator al persistenței în aceleași obiceiuri când vorbim despre bolile cronice netransmisibile. Sunt obiceiuri la nivelul individual legate de stilul de viață. Sunt obiceiuri la nivelul unei comunități de exemplu, mai mulți oameni care au același stil de viață, poate de zeci de ani, sunt aceleași obișnuințe și în materie de advertising” – afirmă Dr. Geantă.
Dacă vorbim despre obiceiuri, este acest studiu care spune că formarea de noi obiceiuri începe în aproximativ 2 luni, stabilizarea poate să dureze până la 1 an de zile, poate și mai mult de atât, depinde de atât de mulți factori din jurul nostru, mediul imediat, contextul comunitar, social în care trăim, presiunea care vine din advertising, sunt elemente pe care le-am discutat de-a lungul timpului. Cred că oamenii nu pot fi învinuiți la nivel individual pentru că au anumite comportamente sau pentru că nu și le schimbă sau nu reușesc să mențină schimbarea unui anumit stil de viață, de exemplu, o perioadă mai lungă de timp. Sigur, este o decizie individuală dar fiecare dintre noi este expus zilnic, conștient sau nu, unei presiuni imense a mediului.
Nevoia încurajării unui stil de viață sănătos este din ce în ce mai evidentă. Asociația Americană a Inimii atrage atenția asupra a 8 obiceiuri esențiale pentru o sănătate cardiovasculară prosperă. Printre acestea se numără: alimentația, activitatea fizică, indicele de masă corporală, tensiunea arterială, fumatul, glicemia, colesterolemia și calitatea somnului.
Dr. Geantă concluzionează: Avem aceleași obiceiuri și când ne uităm către sistemul de sănătate, de la cum este perceput medicul de familie și asistentul medical la nivelul comunității, până la cât de motivat financiar este și urcând mai departe către zona de spital, cum managementul spitalului își imaginează rolul acelui spital în comunitate. Într-o comunitate sau într-o regiune, rolul spitalului este critic.
Schimbarea obiceiurilor este un proces despre care știm de la început că va dura mult. De aceea ai nevoie de oameni care să facă lucruri cu adevărat, nu de oameni care să bifeze că fac lucruri. În anii următori vom vedea, sistemele așa cum sunt organizate acum vor da faliment. Nu au cum să funcționeze. Costurile sunt prea mari din toate punctele de vedere. Ne vom da seama câți ani am pierdut de fapt uitându-ne în altă parte decât cea de impact – aceasta care ține de prevenția și promovarea sănătății.
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „În prevenția cancerului soluția nu este medicalizarea excesivă, ci găsirea unei abordări individualizate”
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul ridicat de boli cardiovasculare al persoanelor care stau mult pe scaun la locul de muncă
- Riscul cardiovascular este mai scăzut în diabetul zaharat de tip 1 comparativ cu diabetul de tip 2. Noi perspective pentru tratamentul personalizat