Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Deficitele în materie de educație influențează inegalitățile în controlul cancerului”
Pe 3 februarie, anticipând Ziua Mondială a Cancerului Cancerului, OECD a publicate rapoartele actualizate are evaluează tendințele legate de controlul cancerului, inegalitățile și performanța sistemelor de sănătate în statele membre ale UE, Islanda și Norvegia.
Spre deosebire de prima ediție a Profilurilor Naționale cu privire la Cancer, variantele actualizate din acest an aduc două elemente de noutate: o sinteză a întregului raport și un indicator de performanță în controlul cancerului. Cel din urmă evaluează performanța fiecărei țări în prevenirea, depistarea precoce, tratamentul și rezultatele în controlul cancerului, comparativ cu media UE.
„Scopul Indicatorului de Performanță în Controlul Cancerului nu este de a face comparații între state, sau de a pune vreo țară la colț pentru că nu a înregistrat progrese semnificative. Ideea este să înțelegem unde ne aflăm, pe fiecare palier, cum am progresat, care au fost factorii care ne-au ajutat să atingem progresul respectiv sau care sunt elementele care au blocat o dezvoltare mai amplă” – afirmă Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, în cadrul Podcastului Știința360, Radio România Cultural.
Indicatorul de Performanță în Controlul Cancerului analizează progresul fiecărui stat pe patru direcții principale: prevenție, depistare precoce, capacitatea de îngrijire și rezultate. Există mai mulți factori care sunt luați în considerare în momentul în care se realizează evaluarea, printre aceștia numărându-se: ratele de participare la programele de screening, accesul la specialiști oncologi, disponibilitatea echipamentelor de radioterapie și ratele de supraviețuire.
„Mai este un indicator extrem de interesant care urmărește inegalitățile legate de educație. Cu alte cuvinte, în ce măsură educația este un factor care potențează aceste inegalități. Anticipând puțin, o să spun că, din păcate, România stă foarte foarte rău la acest capitol. Suntem de patru ori peste media europeană la acest indicator” – Dr. Geantă.
În România, cancerul reprezintă a doua cauză de mortalitate, imediat după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalitatea deceselor. Comparativ cu media europeană, rata mortalității în rândul bărbaților este cu 10% mai mare. Conform raportului OECD, deși s-au observat anumite progrese, există în continuare lacune notabile în implementarea Planului Național de Control al Cancerului, cu precădere în ceea ce privește diagnosticul precoce și accesul la tratament. Pe lângă aceste două paliere, nici prevenția nu beneficiază de prea multă atenție – România alocă doar 4% din cheltuielile totale de sănătate pentru prevenție, comparativ cu media UE de 6%. Infrastructura medicală este și ea insuficientă.
Dr. Geantă: Aceste Profiluri Naționale cu privire la Cancer ajută țările să identifice lacunele în prevenirea și îngrijirea bolii, orientând investițiile și intervențiile la nivel european, național și regional. Profilul României evidențiază provocările persistente ale țării, inclusiv rate ridicate ale mortalității prin cancer, participare scăzută la screening și deficiențe în infrastructura medicală.
„Raportul ne arată că, în cazul femeilor, numărul de cazuri noi într-un an este cu 12% mai mic în comparație cu media UE. Acest lucru nu face decât să indice cât de slabă este performanța programelor de screening pentru cancerul de col uterin și pentru cancerul de sân. Pe de o parte, diganosticăm mai puțin decât ar trebui și pe altă parte avem o rată mortalității mult mai mare decât media europeană. Practic, supraviețuirea la 5 ani pentru cancerul de colon, cancerul la sân sau cancerul pulmonar, este net mai mică în România, comparativ cu media UE” – continuă Dr. Geantă.
Deși rata incidenței cancerului este cu 2% mai mică la bărbați și cu 12% mai mică la femei comparativ cu media UE, ratele mortalității spun o altă poveste. Cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de deces prin cancer în rândul bărbaților, în timp ce cancerul de sân este principala cauză de mortalitate în rândul femeilor, în România. Potrivit Sistemului European de Informații despre Cancer (ECIS), în 2022, erau estimate numai 100.471 de cazuri noi de cancer în România, cu o incidență mai mare în rândul bărbaților.
Dr. Geantă: Aceste date subliniază incapacitatea sistemului de sănătate de a diagnostica. Vorbim despre o subdiagnosticare a acestor cazuri. Ele nu sunt puse în evidență așa cum ar trebui, acest număr de 100.471 de cazuri noi de cancer în fiecare an este de fapt unul subestimat. Numărul real este mai mare.
„Un aspect cu adevărat critic este reprezentat de incidența foarte ridicată a cancerului de col uterin, o incidență care este de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, în condițiile în care noi diagnosticăm mai puțin decât ar trebui să diagnosticăm. Aici problema ține de vaccinarea anti-HPV foarte redusă și de performanța foarte scăzută a programelor de screening pentru cancerul de col uterin” – Dr. Geantă.
Momentul în care implementezi un plan cum este Planul European de Luptă Împotriva Cancerului, acel plan reprezintă nu doar formularea unor priorități, a unor flagshipuri, a unor acțiuni concrete, intervenții la nivelul diverselor puncte în controlul cancerului, ci înseamnă și monitorizarea implementării, a rezultatelor obținute, care sunt indicatorii la care trebuie să te uiți. Planul Național pentru Controlul Cancerului, inițiat în 2022, acoperă cei patru piloni esențiali ai Planului European împotriva Cancerului – prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament, calitatea vieții – însă mai implică și dimensiunea cercetării și inovării.
În perioada următoare poate ar trebui să insistăm mai mult asupra modului în care Planul Național poate să contribuie la reducerea inegalităților. Cu toate acestea, este un subiect complicat, mai ales în condițiile în care nu avem întotdeauna la îndemână cele mai bune date din România ca să înțelegem acest tablou al inegalităților.
Componenta care se axează pe cercetare și inovare, parte a Planului Național pentru Controlul Cancerului, nu beneficiază de aceeași popularitate precum prevenția, depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul și calitatea vieții. Cu toate acestea, avansurile medicale și tehnologice, accesul la instrumente și dispozitive de ultimă generație sunt elementele care potențează cei patru piloni în lupta împotriva cancerului. Spre exemplu, un studiu recent publicat în Oncotarget analizează dinamica eliberării ADN-ului liber circulant (cfDNA) în timpul intervenției chirurgicale la pacienții cu cancer colorectal, și sugerează că monitorizarea acestuia ar putea deveni un instrument esențial în evaluarea eficacității operației și evoluției pacienților.
„Fiind un domeniu la început, folosirea biopsiei lichide, nu avem încă niște ghiduri despre cum ar trebui să fie făcute lucrurile. Orice astfel de informație care este generată din studii serioase poate să devină o piesă de puzzle în acest context nou. Genul acesta de abordări nu mai sunt atât de mult separate de zona clinică, așa cum constatam în urmă cu mai mulți ani, ci reprezintă o zonă de cercetare-inovare legată direct de utilizarea clinică. De aceea componenta de cercetare-inovare din Planul European și Planul Național de Control al Cancerului este prezentă acolo. Așa trebuie, de fapt, înțeleasă” – concluzionează Dr. Geantă.
Citește și:
- Dr. Marius Geantă: „În prevenția cancerului soluția nu este medicalizarea excesivă, ci găsirea unei abordări individualizate”
- Dr. Marius Geantă: „Pentru a preveni bolile cardiovasculare trebuie să schimbăm obiceiurile atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și sistem de sănătate”
- Dr. Marius Geantă: „Pentru a optimiza programele de screening pentru cancer trebuie să începem să învățăm să vorbim cu oamenii, să înțelegem ce nevoi au”