Premiul Nobel pentru Medicină 2018. James Allison și Tasuku Honjo au deschis un nou domeniu în lupta cu cancerul: imuno-oncologia
Săptămâna Nobel de anul acesta începe cu prezentarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, acordat lui James Allison și Tasuku Honjo, pentru descoperirea unor terapii oncologice care acționează prin inhibarea reglării negative a sistemului imun. Cei doi câștigă pentru a doua oară un premiu împreună, după premiul pentru Științe Biofarmaceutice în 2014.
Echipa Raportul de Gardă este la Stockholm pentru Săptămâna Nobel și vă aduce cele mai importante știri, în timp real.
Cine sunt câștigătorii?
James P. Allison, născut în 1948 în orașul Alice din Texas, este un imunolog american și profesor la Centrul Oncologic M. D. Anderson. Cercetările sale în imunologie au urmat întotdeauna scopul de a înțelege și trata cancerul, o boală care a afectat numeroase persoane apropiate lui Allison, precum mama și fratele său.
Acesta a efectuat cercetările asupra CTLA-4 în laboratoarele Universității Berkeley din California și la Centrul Oncologic Memorial Sloan Kettering din New York. În acest moment, Allison lucrează la Universitatea din Texas. În anii 1990, proteina CTLA-4 era deja studiată de mai multe echipe, care au presupus că aceasta are un rol în bolile autoimune. Allison însă testat ipoteza conform căreia inhibarea CTLA-4 duce la activarea celulei T anti-tumorală.
Astfel înainte de Crăciun, Allison a inoculat un inhibitor al CTLA-4 la jumătate dintre animalele de laborator cu tumori, iar la întoarcerea din vacanță animalele care primiseră inhibitorul aveau tumori semnificativ mai mici. În grupul de control tumorile au continuat să crească.
Al doilea laureat al Premiului Nobel pentru Medicină este Tasuku Honjo, născut în 1942 în Kyoto, un imunolog japonez și profesor la Universitatea din Kyoto. Aici a efectuat experimentele ce au condus la stabilirea importanței PD-1 în oncologie. Acesta împreună cu echipa sa a descoperit proteina PD-1 și i-a descris modul de acțiune. Inhibarea acesteia a condus la remisiuni spectaculoase la animale de laborator și oameni cu melanom metastatic. De asemenea reacțiile adverse sunt mai puțin frecvente, deoarece activarea limfocitară prin inhibiția PD-1 este mult mai precisă față de inhibiția prin CTLA-4.
Cum au primit vestea?
În fiecare an, laureații premiului sunt anunțați telefonic de către comisia Nobel că au câștigat. Deoarece nu există o listă de oameni de știință nominalizați în prealabil, iar între Suedia și restul lumii există diferențe de fus orar, adesea fericiții câștigători sunt treziți în timpul nopții de către anunț.
James Allison a primit apelul telefonic la ora 5 dimineața, pe care l-a ignorat. Peste jumătate de oră însă a primit vestea de la fiul său. Acesta a declarat ulterior că munca sa în folosul umanității este cel mai semnificativ lucru din viața sa și este încă surprins de veste. Allison a transmis tuturor pacienților oncologici un mesaj optimist și i-a asigurat de efortul continuu de a dezvolta terapii eficiente contra cancerului.
Pentru Tasuku Honjo, anunțul a venit în mijlocul unei zile obișnuite de lucru la laboratorul pe care îl conduce în cadrul Universității Kyoto. Acesta a transmis un îndemn liderilor politici de a stimula cercetarea medicală fundamentală, nu doar cea aplicată, care poate conduce la rezultate spectaculoase, precum PD-1 și CTLA-4. Acesta a recunoscut că în cei 10 ani de studiu asupra proteinei PD-1, a fost tentat adesea să renunțe, dar mereu a fost convins de potențialul acestui receptor de a conduce la o schimbare de paradigmă în oncologie.
Care este importanța clinică a descoperirilor?
Proteinele CTLA-4 și PD-1 se comportă ca o frână a sistemului imun în fața tumorii, prin inhibiția limfocitului T pe care o determină (explicație detaliată a mecanismelor implicate). Inhibitorii lor deblochează această frână și permit atacul imun al celulei canceroase. Astfel, inhibitorii punctelor de control în special, și imunoterapia în general, sunt considerați un element esențial în arsenalul terapeutic oncologic, alături de chirurgie, radioterapie și chimioterapie. Această terapie se adresează mai ales tumorilor în stadii avansate și metastatice, care au de obicei un prognostic deosebit de rezervat.
Primele studii clinice care au urmărit un anticorp anti CTLA 4 au implicat 14 pacienți cu melanom metastatic. Nu toți pacienții au răspuns la terapie, și au fost observate numeroase efecte adverse, însă efectul spectaculos al terapiei asupra celor care au răspuns a încurajat demararea unor studii clinice de mai mare anvergură. În 2011, ipilimumab, prima imunoterapie pentru melanom metastatic inoperabil a fost aprobat în Statele Unite ale Americii și în Uniunea Europeană.
Și cercetările asupra PD-1 au fost urmate de aprobarea unor terapii – în 2014 și 2015 nivolumab a fost aprobat în Statele Unite pentru melanom avansat, respectiv pentru cancer pulmonar și renal. A fost urmat de pembrolizumab. Ambele sunt aprobate astăzi în Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană pentru mai multe indicații.
“Carta Albă a Imuno-Oncologiei”
Centrul pentru Inovație în Medicină a lansat recent “Carta Albă a Imuno-Oncologiei”, un document care-și propune să ghideze politicile publice în domeniu. Obiectivul principal este poziționarea Imuno-Oncologiei pe agenda publică a decidenților și a societății, cu scopul de a realiza un acces sustenabil al pacienților, pe termen lung, la medicamentele din această categorie.
Carta albă deschide subiectul imuno-oncologiei cu o introducere în domeniu și explicarea particularităților acestor terapii. În plus, se detaliază despre biomarkerii și medicamentele deja utilizate. Un element important este accesul sistemului românesc de sănătate la aceste terapii inovatoare și direcțiile viitoare de dezvoltare.
Carta, lansată oficial în cadrul Conferinței de Medicină Personalizată 2018 de la Muzeul Cotroceni a fost redactată de către Conf. Dr. Șerban Negru, Dr. Adrian Pană și Dr. Marius Geantă.
Citește și:
- Premiul Nobel pentru Medicină 2018: înțelegerea mecanismelor prin care sistemul imun luptă împotriva cancerului
- Premiul Nobel pentru Chimie 2018: producerea de anticorpi și enzime prin procesul de evoluție controlată
- Premiul Nobel pentru Fizică 2018: dezvoltarea de lasere care au contribuit la chirurgia oftalmologică
Sursă imagine feature: Niklas Elmehed. Copyright: Nobel Media AB 2018