Prima moleculă terapeutică descoperită folosind inteligența artificială intră în studiu de fază I, cu indicații în tulburarea obsesiv-compulsivă
Avansul produs în utilizarea AI în medicină este notabil mai ales în procesarea de date ale pacienților și analiza imagistică. De data aceasta, inteligența artificială și-a dovedit utilitatea într-o problemă mai creativă – identificarea de noi molecule cu potențial terapeutic.
O moleculă creată folosind inteligența artificială intră în studiu clinic de fază I. Este prima de acest fel care ajunge în faza de studiu clinic uman. Descoperirea se datorează colaborării dintre Sumitomo Dainippon Pharma (Japonia) și Exscientia (Marea Britanie). Studiul se va desfășura în Japonia, indicația noului medicament fiind tratamentul tulburării obsesiv-compulsive.
Faza I a unui studiu clinic presupune începerea testării moleculei pe subiecți umani, din punctul de vedere a siguranței, efectelor secundare, dar și pentru identificarea celei mai bune doze și a metodei de formulare a medicamentului.
DSP-1181 (numele dat moleculei) a fost creată prin cercetarea comună a celor două companii: Sumitomo Dainippon Pharma a contribuit cu experiența legată de moleculele care acționează asupra GPCR (G protein-coupled receptors) în descoperirea de noi medicamente, iar Exscientia, cu platforma Centaur ChemistTM Artificial Intelligence (AI).
„Credem că acest început oferit prin intermediul DSP-1181, creată folosind AI, este o etapă cheie în descoperirea de medicamente. Succesul rapid al acestui proiect este datorat cunoștințelor și experiențelor integrate în chimie și farmacologie pentru descoperirea de medicamente noi utilizând GPCR a Sumitomo Dainippon Pharma, combinat cu tehnologiile noastre AI”, a declarat Andrew Hopkins, CEO Exscientia, în comunicatul emis de Sumitomo Dainippon Pharma.
Datorită celor două tehnologii, faza de cercetare exploratorie (în care se caută o nouă moleculă eficientă) a durat mai puțin de 12 luni, comparativ cu 4,5 ani în medie, dacă ar fi fost folosite tehnici de cercetare convenționale. Algoritmii AI ai platformei Centaur au evaluat diverse combinații de compuși cu potențial curativ, descoperiți cu ajutorul analizării automate a datelor genetice provenite de la pacienți.
Andrew Hopkins a declarat pentru BBC News, că „miliarde de decizii sunt necesare pentru a găsi moleculele potrivite […]. Însă frumusețea algoritmilor AI este că sunt agnostici, deci pot fi aplicați oricărei boli”.
Această moleculă nu este prima descoperită cu ajutorul algoritmilor Exscientia, însă este prima care a reușit să atingă faza de studii clinice umane. În aprilie 2019, în urma parteneriatului cu GSK, compania biotehnologică a descoperit o moleculă „altfel” pentru tratamentul bolii pulmonare obstructive cronice, însă nu se cunoaște stadiul actual al acestei molecule.
„Suntem foarte încântați de rezultatele cercetărilor comune care au dus la dezvoltarea unor compuși viabili într-un timp foarte scurt. Tehnologiile sofisticate AI utilizate în descoperirea de noi medicamente ale Exscientia, combinate cu experiența noastră îndelungată cu monoaminele GPCR, ne-au permis să colaborăm și să obținem un rezultat foarte bun”, Toru Kimura, SEO Sumitomo Dainippon Pharma.
DSP-1181 este un agonist al receptorului de serotonină 5-HT1A, cu acțiune de lungă durată, pentru tratarea tulburărilor obsesiv-compulsive (OCD).
OCD este o tulburare psihiatrică, care se caracterizează prin existența unor obsesii (gânduri, dorințe sau imagini repetitive și persistente în timp) sau a unor comportamente obsesive. Astfel, tulburarea este asociată cu o calitate a vieții slabă. Numărul persoanelor care suferă de această tulburare este de aproximativ 1 milion în Japonia și 3 milioane în Statele Unite.
Nu se cunosc clar mecanismele, însă se consideră că OCD implică un dezechilibru neurochimic al serotoninei de la nivelul creierului și este adesea tratată cu medicamente care stimulează acțiunea serotoninei. Molecula activează o proteină de pe suprafața celulară, numită 5-HT1A, care este activată în mod normal de serotonină.
Citește și:
- Cele mai importante tehnologii medicale bazate pe inteligență artificială aprobate de FDA în 2018
- STUDIU. Fibrilația atrială, detectată cu precizie printr-o metodă de screening fără contact, bazată pe analiza unor înregistrări video folosind inteligența artificială
- Inteligența artificială dezvoltată de Google poate detecta cancerul de sân metastatic cu o precizie de 99%