Raport OECD privind situația cancerului în UE: ratele de supraviețuire au crescut dar inegalitățile persistă. Participarea la programe de screening, redusă
Pe 3 februarie 2025, Comisia Europeană și OCDE au organizat evenimentul de lansare al noilor Profiluri Naționale privind situația Cancerului 2025, o inițiativă-cheie în cadrul Registrului European al Inegalităților în Cancer (ECIR). Acest eveniment a marcat publicarea unor rapoarte actualizate care evaluează tendințele legate de controlul cancerului, inegalitățile și performanța sistemelor de sănătate în statele membre ale UE, Islanda și Norvegia. Profilurile ajută țările să identifice lacunele în prevenirea și îngrijirea cancerului, orientând investițiile și intervențiile la nivel european, național și regional.
Această ediție se bazează pe prima serie de 29 de Profiluri Naționale ale Cancerului publicată în februarie 2023 și introduce două elemente noi importante: un Raport de sinteză, care rezumă principalele concluzii la nivel european, și Indicatorul de Performanță în Controlul Cancerului, care evaluează performanța fiecărei țări în prevenirea, depistarea precoce, tratamentul și rezultatele în controlul cancerului, comparativ cu media UE. Profilul Național al Cancerului din România 2025, prezentat în cadrul evenimentului, evidențiază provocările persistente ale țării, inclusiv rate ridicate ale mortalității prin cancer, participare scăzută la screening și deficiențe în infrastructura medicală.
În ciuda progreselor în strategiile de prevenire, screening și tratament, cancerul rămâne a doua cauză principală de deces în Europa. 1,15 milioane de persoane din UE mor din cauza cancerului anual, ceea ce face ca boala să fie a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare. Deși ratele mortalității prin cancer au scăzut în ultimii zece ani datorită măsurilor mai eficiente de preveție și tratament, povara cancerului continuă să crească, fiind determinată de îmbătrânirea populației, factori de risc legați de stilul de viață și inegalități în accesul la îngrijiri medicale. Țările cu venituri mai mici din UE continuă să înregistreze rate de mortalitate semnificativ mai mari decât cele mai bogate.
Situația României: lacune în implementrea Planului Național de Cancer
România se confruntă cu provocări majore în îngrijirea cancerului, având rate ridicate ale mortalității și un acces limitat la screening și tratament. Raportul evidențiază lipsa infrastructurii medicale adecvate, deficitul de specialiști oncologi și discrepanțele dintre mediul urban și rural, ca fiind obstacole semnificative în gestionarea eficientă a cancerului. Deși România și-a aliniat Planul Național de Cancer la Planul European de Combatere a Cancerului, există lacune majore în implementare, în special în ceea ce privește diagnosticul precoce și accesul la tratament. Participarea la programele de screening pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal este printre cele mai scăzute din UE, subliniind nevoia urgentă de campanii de conștientizare și investiții suplimentare în sănătate.
Totuși, există semne de progres. Guvernul României a inițiat extinderea vaccinării HPV, investiții în radioterapie și îmbunătățirea accesului la tratamente inovatoare. De asemenea, sunt dezvoltate soluții de sănătate digitală și unități mobile de screening pentru a ajunge la populațiile vulnerabile. Cu toate acestea, investițiile suplimentare în prevenție, diagnostic precoce și extinderea personalului medical sunt esențiale pentru reducerea inegalităților și îmbunătățirea rezultatelor pacienților.
Creșterea cazurilor de cancer și schimbarea factorilor de risc în UE
Europa se confruntă cu o creștere a numărului de persoane care trăiesc cu cancer. Scăderea mortalității și îmbunătățirea depistării precoce au condus la o creștere cu peste 20% a prevalenței cancerului în ultimul deceniu. Numai în 2022, s-au estimat 2,74 milioane de cazuri noi de cancer în UE. Cancerul de sân rămâne cel mai frecvent diagnosticat tip de cancer la femei (30% din cazuri), în timp ce la bărbați, cancerul de prostată este cel mai frecvent (23%). Cancerele pulmonare și colorectale sunt, de asemenea, foarte răspândite și reprezintă o proporție semnificativă a deceselor cauzate de cancer.
Un aspect îngrijorător evidențiat în raport este impactul persistent al factorilor de risc legați de stilul de viață. Deși ratele fumatului au scăzut în aproape toate țările UE în ultimul deceniu, prevalența în creștere a obezității și a alimentației nesănătoase reprezintă o provocare majoră. Peste 50% dintre adulții din UE sunt supraponderali, iar rata obezității în rândul adolescenților este în creștere. În plus, consumul de alcool rămâne ridicat în mai multe țări, crescând riscul de cancer. Aceste tendințe subliniază necesitatea unor politici publice mai stricte privind nutriția, promovarea activității fizice și controlul consumului de tutun.
Screening-ul și depistarea precoce
Depistarea precoce joacă un rol esențial în îmbunătățirea ratelor de supraviețuire, dar participarea la programele de screening pentru cancer este inegală în UE. Raportul evidențiază o scădere alarmantă a ratelor de screening pentru cancerul de sân și de col uterin, aproape jumătate dintre țările UE raportând scăderi ale participării la programele organizate. În schimb, programele de screening pentru cancerul colorectal s-au extins semnificativ în ultimii ani, îmbunătățind detectarea precoce.
Multe țări explorează metode inovatoare de auto-prelevare pentru screening-ul cancerului de col uterin, în încercarea de a crește participarea, în special în rândul grupurilor defavorizate. De asemenea, sunt în curs de desfășurare inițiative pentru evaluarea fezabilității screening-ului pentru cancerul pulmonar, de prostată și gastric, ceea ce ar putea îmbunătăți detectarea precoce și ratele de supraviețuire. Cu toate acestea, inegalitățile în accesul la screening rămân o problemă majoră, în special pentru persoanele cu venituri mici și cele din mediul rural.
Capacitatea sistemelor de sănătate și accesul la tratament
Numărul tot mai mare de pacienți oncologici pune o presiune uriașă asupra sistemelor de sănătate din Europa. Disponibilitatea oncologilor, asistenților medicali specializați și echipamentelor de radioterapie variază semnificativ între țările UE, iar unele state se confruntă cu deficiențe grave de personal medical și infrastructură. Raportul subliniază faptul că accesul rapid la tratamente de calitate este un factor esențial pentru supraviețuire, dar mulți pacienți încă se confruntă cu liste lungi de așteptare pentru diagnostic și terapie.
Încurajator este faptul că multe țări fac investiții majore în îmbunătățirea calității îngrijirii oncologice, inclusiv prin dezvoltarea centrelor oncologice integrate, utilizarea telemedicinei și abordarea personalizată a tratamentelor. De asemenea, sunt în plină expansiune serviciile de îngrijire paliativă și sprijin psihosocial, menite să îmbunătățească calitatea vieții pacienților cu cancer și a supraviețuitorilor. Totuși, costurile ridicate ale îngrijirii oncologice rămân o preocupare, iar cheltuielile pentru cancer sunt estimate să crească cu peste 50% până în 2050.
Indicatorul de Performanță în Controlul Cancerului
Indicatorul de Performanță în Cancer (CaPTr) este un element esențial al Raportului de sinteză al Profilurilor Naționale privind Cancerul 2025, oferind o evaluare detaliată a îngrijirii cancerului în țările europene. Acesta analizează performanța națională în patru domenii critice: prevenție, depistare precoce, capacitatea de îngrijire și rezultate. Prin examinarea unor factori precum ratele de participare la screening, accesul la specialiști oncologi, disponibilitatea echipamentelor de radioterapie și ratele de supraviețuire, CaPTr ajută la identificarea punctelor forte și a deficiențelor din sistemele de sănătate. Indicatorul scoate în evidență inegalități majore între țări, arătând că, în timp ce unele state au strategii eficiente de prevenire și tratament al cancerului, altele se confruntă cu resurse limitate, deficit de personal medical și diagnosticare tardivă. În România, CaPTr evidențiază una dintre cele mai scăzute rate de participare la screening din UE, alături de o mortalitate ridicată prin cancer și infrastructură medicală insuficientă, subliniind necesitatea unor intervenții urgente.
Raportul subliniază progresele și provocările persistente în lupta împotriva cancerului. România trebuie să consolideze infrastructura medicală, să crească rata de screening și să asigure acces echitabil la tratament, pentru a îmbunătăți rezultatele oncologice și speranța de viață a pacienților.