După dezvoltarea „Cartei Albe asupra politicilor europene de utilizare secundară a datelor”, proiect de cercetare care analizează politicile de la nivel european pentru utilizarea secundară a datelor, Open Data Institute (ODI) a publicat primul raport care examinează pregătirea și capacitatea țărilor Europene de a utiliza date medicale și care subliniază bunele practici întreprinse în acest scop.
Pentru a putea analiza situația politicilor la nivel European, ODI a identificat din manifestul celor 6 arii ale ecosistemelor de date de încredere (infrastructură, capacitate, inovație, etică, echitate și angajament), 22 de componente cheie care stau la baza creării unui astfel de ecosistem.
Obținerea unui ecosistem de date funcțional, de încredere și sigur are la bază cele șase direcții menționate mai sus, fiecare fiind caracterizată de o serie de politici:
- Infrastructură – Nevoia unui limbaj comun al datelor, precum și a unei infrastructuri comune; înființarea și utilizarea registrelor comune de date și a modelelor standardizate pe teritoriul Europei; generarea modelelor de date „deschise” care să permită distribuirea informațiilor medicale transfrontalier.
- Capacitate – Nevoia unor aptitudini îmbunătățite de lucru cu datele a specialiștilor și societăților; oportunitatea populației generale de a înțelege cum poate beneficia de pe urma datelor și în ce mod urmează acestea să fie folosite; data literacy.
- Inovație – Utilizarea tehnologiei în dezvoltarea instrumentelor de evaluare a sănătății; utilizarea datelor raportate de pacienți, de persoane care utilizează wearables precum și a altor date cu caracter medical.
- Echitate – Nevoia îmbunătățirii accesului la servicii de sănătate și management al sănătății pentru ca toată lumea să poată beneficia în mod egal de pe urma datelor.
- Etică – Nevoia dezvoltării modelelor standardizate de acord și de partajare a datelor de confidențialitate; o mai bună abordare a GDPR; stabilirea proceselor etice astfel încât deciziile legate despre tipul de date colectate și modul în care acestea sunt utilizate să nu fie nejust, discriminatoriu sau înșelător.
- Angajament – Nevoia unui număr cât mai mare de entități (organizații, comunități, start-upuri, companii farmaceutice, stakeholderi) să participe, să colaboreze și să se implice în crearea rețelelor de date medicale.
Raportul a analizat 29 de țări din regiunea Europeană, 25 dintre acestea fiind membre ale Uniunii Europene, iar restul – Israel, Norvegia, Elveția și UK, cu scopul de a realiza un clasament al țărilor și o colecție de bune practici. Documentul reunește patru categorii de țări, distribuția lor grafică fiind prezentată mai jos:
- State lidere – calitate superioară a politicilor și stadiu avansat de implementare – Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Israel, Italia, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, UK;
- State cu viziune limitată – calitate mai slabă a politicilor dar stadiu avansat de implementare – Germania, Irlanda, Lituania, Olanda, Polonia, Slovacia;
- State mai puțin pregătite – calitate slabă a politicilor și stadiu mai puțin avansat de implementare – Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Letonia, România, Slovenia, Elveția;
- State cu energie limitată – calitate superioară a politicilor, dar stadiu mai puțin avansat de implementare – nicio țară nu s-a încadrat în acest criteriu.
Deși majoritatea țărilor au obținut rezultate încurajatoare în ceea ce privește ecosistemele de date medicale și nivelul de pregătire al acestora pentru a integra utilizarea secundară a datelor care vizează sănătatea, există și țări în care este în continuare nevoie de lucru constant și inovație pentru a putea atinge acest obiectiv.
Raportul a identificat două provocări principale în dezvoltarea ecosistemelor care să permită utilizarea secundară a datelor cu caracter medical:
- European General Data Protection Regulation (GDPR) – nevoia instrumentelor de guvernanță care să permită refolosirea datelor.
- Lipsa unor modele standard și „open” de date pentru a permite distribuirea informațiilor medicale între țări.
România și utilizarea secundară a datelor
România este una dintre țările care se încadrează la categoria caracterizată de o calitate slabă a politicilor și un stadiu nu foarte avansat de implementare în ceea ce privește cadrul de utilizare secundară a datelor. Așadar, este nevoie să ne îndreptăm atenția și inițiativele în această direcție – către colaborare, să ne concentrăm pe inovație și pe facilitarea accesului cetățenilor la tot ce înseamnă sistem medical, date medicale și servicii de sănătate.
Din punctul de vedere al celor 6 caracteristici care descriu un ecosistem de date de încredere, România înscrie cele mai bune rezultate la angajament (56%) și echitate (50%). În cazul țării noastre, echitatea reprezintă și un exemplu de bune practici – Reglementarea Europeană Nr. 679 (2016) cu privire la protecția datelor în România, subliniază faptul că procesarea datelor cu caracter medical pentru uz secundar se poate realiza numai cu acordul explicit al persoanei în cauză sau în momentul în care acest lucru este cerut prin căi legale și numai cu implementarea măsurilor de protecție a datelor, libertăților și intereselor persoanei respective.
În ceea ce privește celelalte aspecte, precum infrastructura, capacitatea, inovația și etica, România înscrie scoruri sub medie, de 37%, 38%, 31% și respectiv 25%.
Principalele provocări identificate de ODI pe care le întâmpină România în dezvoltarea unor politici potrivite utilizării secundare a datelor medicale constau în:
- Implementarea limitată a strategiilor inovatoare. În acest moment, țara noastră beneficiază de strategii care vizează atât medicina personalizată, cât și dosarele electronice ale pacienților. Cu toate acestea, nu există acțiuni concrete care să indice implementarea acestor strategii la nivelul statului.
- Implementarea limitată/blocată a viziunilor inovatoare. România este una din primele șapte state ale Uniunii Europene care a dezvoltat o Alianță Națională de Medicină Personalizată, în scopul dezvoltării unui sistem care să stea la baza implementării medicinei personalizate. În același timp, România este una dintre puținele state Europene care nici în momentul de față nu are un Plan Național de Control al Cancerului aprobat de Guvern.
Inițiative care vizează medicina personalizată și digitalizarea sănătății în Europa și România
La inițiativa Roche, în 2020 a fost lansat Indicele European de Medicina Personalizată (Personalised Health Index), un document care și-a propus identificarea acelor componente ale sistemelor de sănătate care trebuie să se schimbe pentru realizarea tranziției spre paradigma îngrijirilor medicale personalizate, analizând situația actuală la nivelul a 34 de țări, printre care și România. Conform documentului, România este caracterizată de deficite majore în infrastructura digitală, investiții reduse în cercetare și dezvoltare medicală, precum și lipsa accesului la date.
În același an, Centrul pentru Inovație în Medicină a lansat raportul anual „State of Innovation 2020”, document care concentrează cele mai recente inovații în domeniul medical, precum și recomandări privitoare la principalele direcții pe care ar trebui să le urmeze Strategia de Sănătate 2021-2027. Printre subiectele incluse se numără și importanța medicinei digitale în sistemul de sănătate, dar și nevoia unei abordări personalizate a pacienților.
Tot în 2020, cu ocazia Săptămânii Europene a Biotehnologiei, a avut loc și cea de-a 5-a ediție a Conferinței de Medicină Personalizată, organizată de Centrul pentru Inovație în Medicină, în parteneriat cu EuropaBio, Local American Working Group, Foundation Medicine și Roche.
La mijlocul anului 2021 a avut loc EmTech Europe ‘Forging a Brighter Future’, un eveniment care a reunit sesiuni dedicate avansului tehnologic curent și potențialului uriaș pe care îl au inteligența artificială și mediile digitale în sănătate, precum și sesiuni dedicate Revoluției Medicinei Personalizate.
Citește și:
- eHealth: Primele date medicale electronice schimbate între țările Uniunii Europene
- #EUnite Week 2021: Transformarea digitală are la bază cetățenii, tehnologiile de ultimă generație și strategiile durabile
- FDA lansează primul plan de acțiune care vizează dispozitivele medicale ce au la bază software-uri de inteligență artificială sau machine learning