Raport The Economist: soluții pentru finanțarea sistemului de sănătate din România
Raportul The Economist Intelligence Unit: ”Modele Europene: Opțiuni pentru finanțarea sănătății și medicamentelor inovatoare în România”, realizat la solicitarea Local American Working Group (LAWG), prezintă probleme si posibile soluții ale sistemului român de sănătate, în privința finanțării și accesului la medicamente inovatoare.
Raportul și-a propus să evidențieze diferențele și asemănările tendințelor finanțării sistemelor de sănătate și abordărilor politice specifice a 12 țări europene, pentru a identifica cele mai bune practici și pentru a sprijini eforturile României de a-și îmbunătăți propriul sistem de sănătate.
Îmbătrânirea populației, reducerea populației active, creșterea prevalenței bolilor cronice, dezvoltarea de noi tehnologii sunt factori ce duc la o creștere a costurilor dedicate sănătății la nivel european. Raportul prezintă diferite abordări în rezolvarea acestei probleme comune pentru multe state.
„Indiferent de modelul ales, sistemele de sănătate din toate țările Europei se bazează pe aceleași principii generoase – acces universal, echitabil și solidar – dar se află în permanentă competiție pentru resursele financiare limitate. Iar România nu face excepție. LAWG a solicitat liderului mondial în cercetare și analiză, The Economist Intelligence Unit, efectuarea acestui studiu la nivel european, care, sperăm noi, va reuși să genereze soluții realiste de finanțare a sănătății și a medicamentelor inovatoare în România”, a declarat Președintele LAWG, Attila Fejer.
Raportul a realizat o prezentare generală a diferitelor modele de finanțare ale sistemelor de sănătate din 12 state membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania și Marea Britanie. Acestea au fost alese pentru diversitate atât a poziției geografice cât și a nivelului economic.
Recomandări ale raportului
- angajament public de creștere a cheltuielilor în sănătate până la 6-7%;
- eliminarea unor scutiri de la contribuții și o mai bună colectare și distribuire către sistemul de sănătate a taxelor;
- încurajare a sistemelor de asigurări complementare private voluntare;
- prioritizarea trecerii de la îngrijire terțiară la un sistem bazat pe prevenție și îngrijire primare;
- îmbunătățirea și dezvoltarea sistemului de evaluare a tehnologiei medicale (HTA).
Investițiile în sănătate şi performanţa sistemului medical din România
În ciuda progreselor din ultimii ani, România se află în continuare pe ultimele locuri la nivelul UE din punctul de vedere al finanțării sistemului de sănătate și a rezultatelor acestuia.
România cheltuie aproximativ 5.5% din GDP (Gross Domestic Product – produsul intern brut) în sănătate, atât în sectorul public, cât și cel privat. Acest procent este mult sub media din țările EU, de 8.1%. Autorii raportului recomandă un angajament public de creștere a cheltuielilor în sănătate până la 6-7%. Polonia dorește să își crească procentul GDP dedicat sănătății de la 4.7% la 6% până în 2025.
Finanțarea sistemului medical din România se bazează pe contribuțiile unui grup relativ restrâns de oameni. Se recomandă eliminarea unor scutiri de la contribuții și o mai bună colectare și distribuire către sistemul de sănătate a taxelor.
Chiar dacă în teorie sistemul medical din România are acoperire universală, în realitate doar 86% din populație are acoperire medicală. Sunt necesare eforturi continue pentru a scădea inegalitatea accesului la servicii medicale.
Toate acestea au efect asupra indicatorilor țării în domeniul sănătății. România, care cheltuie cel mai puțin pentru sistemul de sănătate atât pe locuitor, cât și ca procent din PIB, are cea mai mică speranță de viață, cea mai mare rată a mortalității infantile și cea mai mare rată a deceselor evitabile din cadrul grupului de țări.
Echilibrul între sistemul de stat și cel privat
Raportul recomandă o încurajare a sistemelor de asigurări complementare private voluntare, pentru a scădea nivelul înalt al co-plăților, pe modelul din Franța. Expansiunea sistemului privat trebuie să fie făcută fără a accentua inegalitățile din sistem sau costurile administrative.
Experții consideră că sistemul public ar trebui să aibă ca prioritate trecerea de la îngrijire terțiară la un sistem bazat pe prevenție și îngrijire primare.
Accesul la medicamente în România
În ciuda îmbunătățirii accesului la medicamente inovatoare începând din 2014, cu o creștere a finanțării și prin actualizarea listei de medicamente compensate, România are cea mai scăzută performanță din punct de vedere al subcategoriei farmaceutice a indexului EHCI (European Health Consumer Index). Acest fapt sugerează dezechilibre ale medicamentelor generice și a medicamentelor noi.
Experții recomandă îmbunătățirea și dezvoltarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA), care stă la baza deciziilor de compensare a medicamentelor. Este recomandată o trecere de la decizii bazate doar pe cost la un sistem bazat pe valoarea adusă sistemului medical.
Bariere administrative în calea tratamentului
Întârzierile din sistem acționează deseori ca un factor de descurajare pentru lansarea medicamentelor noi. În România perioada de timp de la înregistrarea unui medicament nou și până la includerea acestui produs în sistemul de rambursare este mai mare de 300 de zile, conform EHCI.
Alt factor care descurajează companiile farmaceutice este impredictibilitatea deciziilor. Actualizarea sporadică a listei de rambursare, regulile complexe de bugetare sau aplicarea inconsecventă a principiilor de finanțare determină impunerea unor costuri pentru furnizori, ceea ce face dificilă planificarea și evaluarea oportunității lansării tratamentelor noi.
Există însă progrese: după ce în perioada 2008-2015 nu a fost reactualizată lista de medicamente, în ultimele luni, 118 molecule noi au fost aprobate de Agenția Natională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM).
Lansarea acordurilor de acces facilitat (MEA) în România a îmbunătățit accesul la medicamente. Cu toate acestea legislația actuală nu este suficientă. România este una dintre puținele țări din UE care a implementat doar două tipuri de MEA (cost-volum și cost-volum-rezultat), în ciuda unei creșterii a necesităților neacoperite.
“România a dezvoltat în ultimii ani o serie de reforme promițătoare ale sistemului său de sănătate, însă asigurarea finanțării pentru o mai bună îngrijire, disponibilă tuturor, este încă un subiect de actualitate. Acest raport riguros reunește propuneri bazate pe experiența altor țări europene, inclusiv modalități de a utiliza fonduri private în complementaritate cu sistemul public, precum și mecanisme care ar putea îmbunătăți accesul la medicamente. Sperăm ca această cercetare să devină o contribuție valoroasă la dezbaterea și dezvoltarea politicilor publice”, reprezentant The Economist Intelligence Unit, Ana Nicholls, Director of Industry Publishing
Grupul de Lucru “Resurse pentru sănătate”
Ca urmare a dezbaterii raportului, LAWG împreună cu Comisiile de Sănătate din Camera Deputaților și Senat, au lansat pe data de 18 iunie platforma de dialog și cooperare ”Resurse pentru sănătate”.
Obiectivul Grupului de Lucru “Resurse pentru sănătate” constă în indentificarea de soluții pentru creșterea finanțării sistemului de sănătate, cât mai aproape de nevoile de acces la îngrijirile de sănătate ale tuturor categoriilor de pacienți, și pentru crearea unui fond de “Inovație în sănătate”, care să pună la dispoziţia pacienţilor cele mai noi terapii, soluții de biotehnologie cu eficienţă ridicată şi abordări ale medicinei personalizate.
Raportul The Economist Intelligence Unit poate fi accesat integral aici.
Citește mai multe:
- Lansarea raportului The Economist – „Action on stroke: Policy approaches to prevention”. Ce spun experții
- De două ori mai multe medicamente noi au fost compensate în 2017, comparativ cu 2015, în România
- Știința întâlnește Politicienii: lansarea Raportului State of Innovation 2018 în Parlamentul României