#ESCCongress. Sedentarismul în copilărie crește riscul de infarct miocardic la vârsta adultă, chiar și la persoanele cu greutate și tensiune arterială normale
Conform unui studiu prezentat la Congresul Societății Europene de Cardiologie, care se desfășoară între 25-28 august la Amsterdam, sedentarismul în copilărie poate duce la infarct miocardic și accidente vasculare cerebrale în timpul vieții de adult, chiar și la persoanele cu greutate și tensiune arterială normale.
Acesta este primul studiu care investigat legătura dintre efectul cumulativ al sedentarismului la persoanele tinere si lezarea miocardului cu cât acestea înaintează în vârstă. Această cercetare a fost parte din studiul ”Children of the 90s”, care a început în anii 1990/1991, fiind cea mai mare cohortă care a urmărit stilul de viață al mai multor generații încă de la naștere, ajutând oamenii de știință să facă descoperiri importante pe multiple teme, de la sindromul morții subite a sugarului până la impactul pandemiei de Covid asupra nivelului de anxietate.
”Copiii erau sedentari pentru mai mult de 6 ore pe zi și acest timp a crescut cu aproape 3 ore pe zi până au ajuns la vârsta de adult tânăr. Studiul nostru arată că acumularea timpului de inactivitate este legată de lezarea miocardului, indiferent de greutatea corporală și tensiunea arterială. Părinții ar trebui să încurajeze copiii și adolescenții să se miște mai mult, luându-i la plimbări și limitându-le timpul petrecut pentru jocuri video sau pe platformele sociale”, a declarat Dr. Agbaje de la University of Eastern Finland, autorul studiului.
La studiu au participat 766 de copii, raportul fiind aproximativ egal între sexe. La vârsta de 11 ani, copiii au purtat timp de o săptămână o brățară fitness care să le monitorizeze activitatea zilnică. Strategia a fost repetată la vârsta de 15 ani și 24 de ani. Cercetătorii au analizat asocierea dintre timpul de sedentarism și măsurători cardiace obținute ecocardiografic. Măsurătorile cardiace au fost făcute în intervalul de vârstă cuprins între 17 și 24 de ani, după ajustarea factorilor care ar fi putut influența rezultatele, cum ar fi vârsta, sexul, tensiunea arterială, procentul de grăsime corporală, fumatul, activitatea fizică și statutul socio-economic.
Pentru a determina afectarea cardiacă s-a măsurat greutatea ventriculului stâng, raportat în grame în relație cu înălțimea (g/m2). Fiecare creștere cu un minut al inactivității de la vârsta de 11 ani până la 24 de ani a fost asociată cu o creștere a masei ventriculului stâng de 0.004 g/m2.
La vârsta de 11 ani, copii erau sedentari în medie 362 de minute pe zi, ajungând la 474 de minute de inactivitate pe zi la 15 ani și 531 de minute la 24 de ani, ceea ce înseamnă că media creșterii timpului de sedentarism a fost de 169 de minute pe zi între copilărie și viața adultă. Creșterea masei masei ventriculare stângi de 0.004 g/m2 per minut de sedentarism înmulțită cu 169 de minute adiționale de inactivitate pe zi, a dus la o creștere zilnică de 0.7 g/m2 a greutății miocardului ventricular, echivalentul a unei creșteri de 3 g între măsurătorile ecocardiografice, raportate la o creștere medie în înălțime.
Într-un studiu precedent la adulți s-a ajuns la concluzia că o creștere similară în masa ventriculară stângă într-o perioadă de 7 ani a fost asociată cu o creștere de două ori mai mare a riscului de infarct, accident vascular cerebral și moarte.
Citește și: