Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul apariției unui nou val pandemic în perioada verii




Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției 10 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Experții din Israel avertizează asupra riscului unui nou val pandemic în perioada verii, posibil determinat de reapariția variantei Delta

„Cred că trebuie să păstrăm în continuare o oarecare stare de alertă și chiar de curiozitate, nu este loc de panică în momentul acesta, dar cred că este loc de cunoaștere. Încă nu am văzut alte studii care să fi ajuns la aceste concluzii, dar acest studiu din Israel arată că, în ciuda așteptărilor inițiale, care spuneau că varianta Delta va fi complet înlocuită de variantele Omicron, realitatea ne arată că există un nivel sub-radar de circulație a variantei Delta. Echipa care a studiat aceste lucruri în Israel afirmă că pe măsură ce se epuizează populația țintă pentru variantele Omicron, și inevitabil numărul de infectări cu Omicron va scădea, în mod normal locul acestei variante ar trebui să fie luat de către o altă variantă. Există această ipoteză conform căreia, în continuare circulând Delta, aceasta să fie una dintre variante.

Aceste cercetări care au la bază analiza apelor uzate, o metodă care se folosește din ce în ce mai mult cam de jumătate de an. Este o metodă care are valoare predictivă asupra focarelor epidemice și poate avea valoarea de identifica, de a mapa foarte bine variantele care circulă. Am mai spus-o de atât de multe ori, încât aproape că mă rușinez spunând încă o dată, Europa suferă foarte mult și România în particular, din lipsa programelor de supraveghere genomică autentică a circulației virusului. Design-ul studiilor autentice de supraveghere genomică este diferit, se încearcă să caracterizeze fiecare variantă care este identificată în acest caz în apele uzate și apoi se face suprapunerea între caracterizarea acestor variante și ceea ce știm din librăriile de secvențe genomice virale că reprezintă o variantă sau alta. Altfel, dacă nu ne gândim că ar putea să fie și Delta și deci nu o căutăm, în mod evident nu o vom găsi.”

Primul studiu de infectare voluntară cu SARS-CoV-2 confirmă estimările și observațiile epidemiologice anterioare

„Îmi amintesc că am vorbit despre aceste studii de provocare a infecției în luna a 3-a, a 4-a de pandemie, când se știau foarte puține lucruri despre virus și despre mecanismul prin care odată o persoană infectată ajunge să dezvolte un răspuns imun, cum poate fi caracterizat acest răspuns imun, care sunt factorii biologici care pot determina progresia către boală simptomatică și către forme grave de boală. La acel moment, noi cunoșteam virusul, cunoșteam niște simptome aparent respiratorii și aveam dimensiunea de la polul celălalt – formele foarte grave, nevoia de oxigen din spitale și din păcate foarte multe decese.

Acest tip de studiu de provocare a infecției pune foarte multe probleme din punct de vedere etic. Sunt extrem de bine controlate, nu este o surpriză că rezultatele vin atât de târziu, pentru că realmente a fost nevoie de o atenție foarte mare acordată fiecărui detaliu și fiecărui participant. Numărul de participanți în studiu este mic (34 de persoane).

Studiul și-a propus să-i expună pe oameni la virus, prima întrebare fiind de ce unele persoane se infectează și altele nu. 18 din 34 de participanți s-au infectat, iar 6 dintre ei au primit tratament cu Remdesivir. O altă întrebare a conturat momentul în care se infectează pe baza analizelor făcute, s-a încercat o caracterizare din punct de vedere biologic a mecanismelor implicate. Având în vedere monitorizarea aceasta foarte strictă a acestor persoane, inițierea tratamentului cu Remdesivir la 6 din cei 18 participanți infectați era conform protocolului de la momentul respectiv.

Datele acestea privite prin prisma informațiilor care s-au acumulat între timp din alte studii, din alte cercetări, par a fi cumva nu neapărat lipsite de importanță, dar lipsite de putere, dacă nu înțelegem exact design-ul studiului. Acesta este motivul pentru care am ales această informație ca fiind extrem de relevant. Genul acesta de studii sunt extrem de rare, tocmai din motivele etice pe care le-am menționat mai devreme.”

Noi dovezi confirmă frecvența și severitatea consecințelor sindromului long-COVID-19

„Suntem la două luni de la ridicarea stării de alertă, probabil este prea devreme pentru ca obosiții pandemiei să se fi odihnit și să înceapă să se gândească totuși și la ce anume să facă în continuare.

Sunt mai multe informații legate de long COVID-19. Momentan, long COVID-19 reprezintă o umbrelă extrem de largă de suferințe care apar la un anumit interval de timp. Este o certitudine că frecvența lor este foarte mare, cel puțin la 6 luni, în primul an după faza acută. În al doilea rând, conform tuturor studiilor, cu cât faza inițială a infecției acute este mai serioasă, cu atât complicațiile sunt mai serioase. Este clar că persoanele care fac o formă mai serioasă de boală sunt vârstnice, au comorbidități, unele cardiovasculare, altele neurologice. Este complicat de spus, în primele 6 luni de zile, ce tip de complicație apare, e greu de spus dacă nu cumva este evoluția bolii pe care o aveau înainte de COVID-19 sau dacă este ceva generat de COVID-19.

Pe de altă parte, e greu de conștientizat acest sindrom long COVID-19, deși peste un milion de oameni au fost infectați în România, este un număr impresionant de mare, dar e totuși greu de conștientizat în momentul în care se discută destul de puțin despre asta, tema a dispărut din spațiul public. Există concepția, din punctul meu de vedere greșită, conform căreia, la persoanele vulnerabile nu există nicio diferență în privința gravității bolii între varianta Delta și Omicron. Este de așteptat ca acele persoane care au nevoie de internare și sunt infectate cu Omicron să dezvolte long-COVID-19 în aceeași măsură cu persoanele infectate anterior cu variantele Alfa sau Delta.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • Rezultatele finale din studiul Solidarity: Remdesivir nu este eficient pentru pacienții COVID-19 care sunt deja ventilați mecanic
  • Terapia cu interferon ar putea înjumătăți riscul de spitalizare pentru COVID-19

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: