Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre recomandările Comisiei Europene de intensificare a pregătirilor pentru următoarea etapă a pandemiei
Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.
În cadrul ediției de pe 3 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. De asemenea, s-a discutat și despre ce se știe până acum despre caurile de hepatită acută de cauză necunoscută.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
Comisia Europeană îndeamnă statele membre să intensifice pregătirile pentru următoarea etapă a pandemiei
„Pandemia nu s-a terminat. Aceasta este o afirmație care vine cumva în contradicție cu ceea ce s-a comunicat destul de mult în ultimele două luni, și anume că suntem pe finalul pandemiei. Dacă ne uităm la cifre, cu siguranță intrăm într-o nouă etapă. Din fericire, la nivelul UE, în acest moment, numărul de decese ca urmare a COVID-19 este la un nivel foarte scăzut, foarte aproape de ce era la începutul pandemiei, iar asta arată în mod evident o situație clar îmbunătățită și arată intrarea într-o nouă fază, definită drept o fază de tranziție.
Tranziție către ce? Nimeni nu știe. Dar ceea ce știm în acest moment și asta spune de fapt documentul CE, știm ce ar trebui să facem ca orice urmează după această fază de tranziție să ne afecteze cât mai puțin. Sunt câteva scenarii după această fază de tranziție. Un scenariu este acela conform căruia nu se va întâmpla nimic și vom avea un număr scăzut de cazuri în toate statele UE, cazuri mai ușor de manageriat de către sistemele de sănătate publică și de către spitale. Există și varianta în care vom avea un nou val. Uitându-ne la ultimele date despre sub-variantele B.A.4 și B.A.5 putem să înțelegem că nu e nevoie de o altă variantă față de Omicron care să determine un val, ci o sub variantă Omicron poate determina un astfel de val. Există și scenariul în care poate apărea o variantă nouă și care să impună probleme mai devreme sau mai târziu.
Sunt țări care au avut o altă strategie până acum, una care a presupus printre altele limitarea contactului populației cu virusul, așa-numita strategie numită 0 COVID. Aceste variante Omicron, pentru că ele determină aceste valuri și în China și Japonia, au pus sub un mare semn al întrebării această strategie. Pare rațională abordarea aceasta de a învăța să conviețuim cu virusul. Am mai discutat în urmă cu câteva săptămâni, trebuie să nu trecem foarte ușor de prima parte a afirmației și anume „a învăța”. Acesta este și spiritul documentului Comisiei Europene.”
Studiu PheWAS. Mecanismele genetice implicate în formele severe de COVID-19 se suprapun cu anumite boli cronice frecvente în populație
„Studiul este extrem de inteligent și ca să poți face un studiu inteligent este nevoie de niște instrumente la fel de inteligente, nu aș spune neapărat noi, dosarul electronic al pacientului nu este ceva nou. Dar este un instrument care a fost folosit în acest studiu pentru a putea să compari două tablouri clinice pe baza datelor din aceste dosare electronice. Unul este tabloul clinic al COVID-19, iar altele sunt tablourile clinice ale unor boli cronice întâlnite în populație. În situația în care existau suprapuneri, ca urmare a acestei analize între un tablou clinic și un alt tablou clinic sau fragmente din cele două sau mai multe tablouri clinice, bolile cronice fiind mult mai bine cunoscute din punct de vedere al mecanismului și al felului în care apar decât COVID, puteau și pot da în continuare indicii care pot fi utile pentru înțelegerea anumitor modificări și manifestări ale COVID-19 și evident în identificarea unor posibile soluții terapeutice.
S-a vorbit mult despre faptul că în COVID-19 apare o dereglare la nivelul sistemului imun – furtuna de citokine. Știm că astfel de dereglări apar în poliartrita reumatoidă unde medicamentul tocilizumab s-a dovedit a fi foarte eficient. Știm că în arsenalul terapeutic pentru COVID-19 este implicat și tocilizumab. Iată cât de importantă poate fi o astfel de analiză așa cum spuneam cu condiția să poți avea aceste dosare electronice cu toate datele aferente și să poți efectiv să compari tabloul fenotipic, tabloul clinic al diverselor boli.”
Hepatita acută de cauză necunoscută
„Această hepatită încă nu are o denumire științifică, dar trebuie totuși să ne amintim că timp de câteva decenii, Hepatita C s-a numit Hepatită non-A non-B. Se practică această nomenclatură abstractă. Este puțin trist din acest punct de vedere pentru că avem un nume care face apel la semiologia clasică de fapt, la modul în care vechii egipteni puneau nume unor boli în baza unor observații clinice. Ce vedeau cu ochiul descriau după aceea sub forma unei boli.
Cu siguranță în zilele următoare și peste câteva săptămâni, această hepatită va avea și un nume. Trebuie să spunem că discutăm despre două situații care cred că sunt diferite una de cealaltă. Una este manifestarea de tip hepatită acută care se însoțește de semnele pe care le recunoaștem încă din anul 3 de la semiologie – icter, schimbarea culorii urinei (devine mai închisă la culoare), decolorarea scaunului, transaminazele crescute, durere abdominală uneori însoțită și de febră – fenomene apărute repede, în decursul câtorva puține zile. Genul acesta de hepatită acută se poate întâlni de exemplu în hepatita cu virusul hepatitic A sau în hepatita cu virusul hepatitic B și după un tratament care în ambele situații înseamnă mai degrabă susținerea funcției hepatice, persoana respectivă se vindecă. Mai este celălalt palier – acele 10% dintre cazurile de hepatită acută care devin fulminante și au nevoie de transplant hepatic ca urmare a insuficienței hepatice.
Diferența între cele două tablouri clinice menționate este că în primul tablou clinic nu avem insuficiența hepatică. Insuficiența hepatică înseamnă în mare două lucruri – o capacitate extrem de redusă a ficatului de a elimina toxinele din organism, știind că ficatul și rinichii sunt principalele organe care filtrează și elimină toxinele din organism, iar a doua funcție este producția de enzime, hormoni și proteine necesare pentru buna funcționare a organismului. În primul tablou clinic avem hepatita acută fără insuficiență hepatică, în timp ce în al doilea tablou avem insuficiență hepatică, motiv pentru care este nevoie de transplant hepatic. Vorbim despre 200 de cazuri, dintre care 10% au avut această a doua formă. Este de văzut dacă într-adevăr incidența este de 10%, deoarece s-ar putea să scadă pe măsură ce vor fi identificate noi cazuri de hepatită acută și atât, sau dacă într-adevăr v-a rămâne acest procent ridicat, ceea ce reprezintă o premieră.”
Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:
- Paxlovid nu reduce riscul de infecție COVID-19 simptomatică la adulți
- Consultațiile prin telemedicină sunt urmate de un număr similar de vizite de follow-up ca și consultațiile realizate în ambulatoriu
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre subraportarea variantelor de îngrijorare SARS-CoV-2 în bazele de date publice
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre impactul războiului din Ucraina asupra sănătății publice
- Ce înseamnă Spațiul European de Date pentru Sănătate pentru fiecare dintre noi