STUDIU. Cafeaua cu sau fără cofeină, asociată cu un risc mai redus de ciroză și cancer de ficat
Un nou studiu realizat pe aproape 355.000 de participanți din UK Biobank aduce noi dovezi privind asocierea dintre consumul de cafea și sănătatea ficatului. Persoanele care consumau cafea au prezentat un risc mai redus de ciroză, carcinom hepatocelular și mortalitate asociată bolilor hepatice, iar rezultatele au fost susținute atât de investigații imagistice prin rezonanță magnetică, cât și de analiza proteinelor circulante.
Studiul, publicat în Clinical Gastroenterology and Hepatology, este unul dintre cele mai ample de până acum care investighează simultan rezultatele clinice pe termen lung, modificările structurale și funcționale ale ficatului și mecanismele moleculare care ar putea explica efectele asociate consumului de cafea.
Cercetătorii au analizat datele a 354.957 de persoane care, la includerea în UK Biobank, nu prezentau ciroză sau cancer hepatic. Informațiile privind consumul de cafea, inclusiv tipul acesteia cu cofeină sau decofeinizată) și utilizarea zahărului sau a îndulcitorilor au fost obținute prin chestionare.
Participanții au fost monitorizați timp de aproximativ 13 ani, perioadă în care au fost urmărite diagnosticele noi de ciroză, carcinom hepatocelular și decesele asociate bolilor hepatice. Analizele au ținut cont de o serie de factori care ar fi putut influența rezultatele, inclusiv caracteristici demografice, stil de viață, factori metabolici și predispoziția genetică.
Consumul mai ridicat de cafea, asociat cu un risc mai mic de ciroză și cancer hepatic
A fost observată o relație graduală între cantitatea de cafea consumată și riscul evenimentelor hepatice. Comparativ cu persoanele care nu consumau cafea, participanții care beau cel puțin cinci cești pe zi au avut:
- un risc cu 32% mai redus de ciroză;
- un risc cu 47% mai redus de carcinom hepatocelular;
- un risc cu 42% mai redus de deces asociat bolilor hepatice.
Totuși, rezultatele nu înseamnă că este necesar consumul a cinci sau mai multe cești de cafea pe zi. Asocieri favorabile au fost observate începând chiar de la una-două cești zilnic, iar cercetătorii au remarcat că beneficiile păreau deosebit de evidente în jurul unui consum de trei-patru cești pe zi. Autorii nu recomandă creșterea consumului la peste cinci cești exclusiv pentru protecția hepatică.
Un aspect important este că rezultatele au fost similare pentru cafeaua cu cofeină și cea decofeinizată. Acest lucru sugerează că efectele observate nu pot fi explicate exclusiv prin cofeină și că alte substanțe din cafea ar putea contribui la asocierea cu o stare mai bună de sănătate hepatică.
Investigațiile RMN arată mai puțină grăsime și fibroinflamație hepatică
Una dintre particularitățile studiului este că rezultatele epidemiologice au fost completate cu date obiective obținute prin imagistică.
Aproape 29.000 de participanți au efectuat investigații RMN care au permis evaluarea cantității de grăsime și fier din ficat, precum și a modificărilor asociate fibroinflamației.
Consumul mai mare de cafea a fost asociat cu un conținut mai redus de grăsime hepatică, mai puțin fier acumulat la nivelul ficatului și indicatori mai favorabili de fibroinflamație. În grupul care consuma cel puțin cinci cești pe zi, conținutul de grăsime hepatică a fost cu aproximativ 0,83 puncte procentuale mai mic, iar probabilitatea unor valori crescute ale markerului RMN de fibroinflamație a fost cu aproximativ 20% mai redusă.
Aceste rezultate sunt relevante deoarece acumularea excesivă de lipide, inflamația persistentă și fibroza reprezintă etape importante în progresia multor boli hepatice cronice către ciroză și, ulterior, către cancer hepatic.
Analiza a urmărit și efectul adăugării de zahăr sau îndulcitori artificiali. Asocierea dintre cafea și riscul mai redus al evenimentelor hepatice a rămas vizibilă și în aceste grupuri, însă utilizarea aditivilor a fost asociată cu valori ușor mai ridicate ale unui marker imagistic de fibroinflamație. Din acest motiv, autorii consideră că, din perspectiva prevenției, cafeaua neîndulcită rămâne opțiunea preferabilă.
Analiza proteinelor din sânge oferă indicii despre mecanismele biologice
Pentru aproximativ 44.600 de participanți, cercetătorii au analizat și profilul proteinelor circulante. Rezultatele au identificat o semnătură biologică diferită la persoanele care consumau mai multă cafea.
Au fost observate niveluri mai favorabile ale unor proteine implicate în funcția de sinteză a hepatocitelor și sistemul complementului, concomitent cu niveluri mai reduse ale unor markeri asociați cu fibroza, activarea macrofagelor și inflamația hepatică. Printre proteinele asociate acestor procese s-au numărat MFAP4 și CSF1R, cunoscute pentru legătura lor cu remodelarea țesuturilor și activarea celulelor implicate în răspunsul inflamator.
Aceste date nu demonstrează încă prin ce mecanism cafeaua ar influența direct ficatul, dar oferă o legătură între observațiile epidemiologice și procesele biologice care stau la baza progresiei bolilor hepatice.
Următorul obiectiv al cercetătorilor este identificarea compușilor specifici din cafea care ar putea determina aceste efecte și a căilor moleculare asupra cărora acționează. Faptul că efectele au fost observate și pentru cafeaua decofeinizată orientează atenția către alte componente bioactive, nu doar către cofeină.
Studiul arată o asociere, nu demonstrează că cafeaua previne bolile hepatice
Deși numărul mare de participanți, monitorizarea îndelungată și integrarea datelor clinice cu RMN și proteomică reprezintă puncte forte importante, studiul este observațional. Prin urmare, nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate.
Persoanele care consumă cafea pot avea și alte caracteristici sau comportamente care contribuie la diferențele de risc, chiar dacă cercetătorii au ajustat analizele pentru numeroși factori. În plus, consumul de cafea a fost evaluat prin chestionare, ceea ce poate introduce erori de raportare, iar populația UK Biobank nu este perfect reprezentativă pentru populația generală.
Prin urmare, rezultatele nu reprezintă o recomandare ca persoanele care nu consumă cafea să înceapă să o facă pentru a preveni bolile hepatice.
Pentru cei care beau deja cafea și o tolerează bine, însă, datele consolidează dovezile potrivit cărora un consum moderat poate face parte dintr-un stil de viață favorabil sănătății ficatului. Autorii subliniază că acesta nu poate înlocui măsurile cu eficiență deja demonstrată: menținerea unei greutăți adecvate, activitatea fizică, limitarea consumului de alcool și controlul glicemiei, tensiunii arteriale și colesterolului.
Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.