STUDIU. Persoanele care sar peste micul dejun și mănâncă seara târziu se recuperează mai greu după un infarct miocardic
Beneficiile unei alimentații sănătoase și echilibrate sunt de necontestat. Alimentația joacă un rol important de-a lungul întregii noastre vieți, prin ea putând să reglăm și anumiți parametri atunci când suferim de o anumită afecțiune. Dar cel mai important, printr-o alimentație sănătoasă putem preveni multiple boli, cele mai importante fiind cele cardiovasculare și cancerul. Să nu uităm: alimentația este unul dintre factorii asupra cărora avem control în ceea ce privește menținerea stării de sănătate. Multiple studii au evaluat diferite tipuri de diete, precum cea mediteraneană și influența sa în atenuarea severității psoriazisului sau modul în care o dietă bogată în grăsimi „rele” ne poate afecta.
De data aceasta, un studiu a evaluat corelația dintre perioada zilei în care se servește masa și abilitatea individului de a se recupera după un infarct miocardic (atac de cord). Mai exact: persoanele care sar peste micul dejun și mănâncă aproape de ora de culcare au experimentat complicații mai grave în urma unui infarct miocardic, comparativ cu persoanele care nu au acest obicei. Rezultatele au fost publicate în Jurnalul European de Cardiologie Preventivă al Societății Europene de Cardiologie (ESC).
Studiul a demonstrat că persoanele care sar peste micul dejun și mănâncă seara târziu au o probabilitate de patru până la cinci ori mai mare de deces, de un alt atac de cord sau angină (durere toracică) în decurs de 30 de zile după externarea din spital (unde au fost internate tot din cauza atacului de cord).
Acesta a fost primul studiu care a evaluat cele două obiceiuri alimentare nesănătoase la persoanele cu sindrom coronarian acut. Omiterea micului dejun a fost observată la 58% dintre pacienți, iar mâncatul seara târziu la 51% dintre ei. Ambele obiceiuri au fost observate la 41% dintre aceștia.
Persoanele care au participat la studiu aveau o formă gravă de infarct miocardic, denumită supradenivelare de segment ST (STEMI): „Unul din 10 pacienți cu STEMI moare în decursul a un an, iar nutriția este un mod relativ ieftin și ușor de a îmbunătăți prognosticul”, a declarat autorul studiului Dr. Marcos Minicucci, de la São Paolo State University, Brazilia.
Acesta a recomandat un interval de minim 2 ore între cină și ora de culcare. „Se spune că modul cel mai bun de a trăi este să iei micul dejun regește. Un mic dejun bogat este compus din produse lactate (lapte slab în grăsimi, iaurt și brânză), carbohidrați (pâine din făină integrală, covrigi, cereale) și fructe proaspete. Micul dejun ar trebui să conțină 15 până la 35% din totalul de calorii dintr-o zi”.
Desfășurarea studiului
Au fost evaluați 113 pacienți cu o medie de vârstă de 60 de ani, iar 73% dintre aceștia erau bărbați. Cu toții au fost chestionați cu privire la obiceiurile alimentare la internarea în spital.
- Omiterea micului dejun a fost definită ca lipsa consumului de alimente înainte de prânz în cel puțin 3 zile pe săptămână, excepție făcând apa și cafeaua (o ceașcă de cafea neagră având doar 2 calorii).
- Cinatul târziu a fost definit ca mâncatul în decursul a două ore înainte de culcare, în cel puțin 3 zile ale săptămânii. Autorul studiului a ținut să precizeze că este vorba strict despre consumul de alimente în cele două ore dinaintea somnului, nu de mâncatul la orice oră târzie.
Perspectiva studiului
Studiile anterioare au descoperit că persoanele care sar peste micul dejun și mănâncă seara târziu au, cel mai probabil, și alte obiceiuri nesănătoase, ca fumatul sau sedentarismul.
„Cercetările noastre demonstrează că aceste două comportamente alimentare sunt legate în mod independent de rezultate mai slabe ale recuperării după un infarct miocardic, dar existența unor alte obiceiuri nesănătoase doar va înrăutăți lucrurile. Persoanele care lucrează până seara târziu ar putea fi în mod particular susceptibile la a mânca târziu, nefiind înfometați în următoarea dimineață”, a mai explicat Dr. Minicucci.
„Mai credem că și răspunsul inflamator, stresul oxidativ și funcția endotelială ar putea fi implicate în asocierea dintre obiceiurile alimentare nesănătoase și riscurile cardiovasculare”, a completat el.
În acest studiu, utilizarea de statine înainte de internarea în spital a fost mai crescută în grupul care avea obiceiuri alimentare nesănătoase și a experimentat cel mai slab nivel de recuperare post infarct miocardic.
„Există anumite controverse cu privire la obiceiurile alimentare ale pacienților care utilizează statine. Studiul nostru sugerează că pacienții cu STEMI percep statinele ca o alternativă benefică pentru sănătate. Dar aceste medicamente ar trebui să fie auxiliare obiceiurilor alimentare sănătoase, nu să le înlocuiască”.
Sursa foto: pixabay.com
Citește și:
- STUDIU. Chiar și un consum moderat de alcool determină un risc semnificativ de boli cardiovasculare
- STUDIU. Consumul a mai mult de 5 beri pe săptămână crește riscul de boli cardiovasculare fatale
- #ESCCongress. Mâncarea preparată cu ajutorul cărbunelui, a lemnului sau mangalului este asociată cu risc mai mare de deces din cauze cardiovasculare