STUDIU. Jumătate dintre cei care suferă un prim infarct miocardic nu au simptome sau factori de risc cunoscuți anterior. Apel pentru regândirea preventiei cardiovasculare
Un nou studiu publicat în European Heart Journal oferă cea mai amplă imagine de până acum asupra limitărilor actuale în prevenția infarctului miocardic (IM). Bazându-se pe date reale de la peste 4,6 milioane de pacienți din Statele Unite, cercetătorii au descoperit că mulți dintre cei care suferă un prim infarct nu au avut simptome anterioare, factori de risc cunoscuți sau tratament preventiv. Rezultatele impun o regândire urgentă a strategiilor actuale de prevenție, mai ales în rândul tinerilor și al persoanelor asimptomatice
Cercetarea, coordonată de Nick S. Nurmohamed și colaboratorii săi, s-a bazat pe baza de date Clarivate Real-World Data, care integrează dosare medicale electronice și date privind tratamentele farmaceutice acoperind aproape întreaga populație asigurată a SUA. Au fost incluși adulți cu vârsta ≥18 ani care au avut un prim IM, identificat pe baza codificării ICD-10, în perioada 2017–2022. Au fost analizate: prezența simptomelor sugestive, factorii de risc modificabili standard, frecvența vizitelor medicale înainte de eveniment și utilizarea terapiei medicamentoase preventive.
Rezultate
Analiza a identificat 4.657.412 de pacienți cu un prim IM. Vârsta mediană a fost de 70 de ani, iar 42,3% dintre pacienți erau femei. Constatările au fost surprinzătoare:
- 50,5% dintre pacienți nu aveau simptome documentate anterior evenimentului.
- 18% nu prezentau niciun factor de risc cardiovascular clasic identificabil.
- 22,2% nu avuseseră contact anterior cu un medic.
- 63,4% nu urmau niciun tratament preventiv.
Această imagine de ansamblu indică o disfuncționalitate majoră a sistemului de identificare și intervenție preventivă, care, deși dispune de instrumente moderne și terapii eficiente, nu reușește să ajungă la un număr mare de persoane aflate la risc.
Subdiagnosticarea în rândul tinerilor și al bărbaților
Subanalizele pe categorii de vârstă și sex au evidențiat că pacienții sub 60 de ani au fost sistematic mai puțin monitorizați și tratați preventiv comparativ cu cei mai în vârstă. Doar 67,4% dintre tineri au consultat un medic anterior infarctului, iar proporția celor tratați cu medicamente preventiv a fost de numai 30,2%. De asemenea, 42,5% dintre aceștia au prezentat infarct de tip STEMI, o formă severă, comparativ cu 32,6% în grupul de peste 60 de ani.
Similar, bărbații au fost subreprezentați în strategiile de prevenție: au raportat mai rar simptome, au avut un contact medical mai redus și au beneficiat mai puțin de terapie farmacologică înainte de infarct. Cu toate acestea, ei au prezentat mai frecvent STEMI decât femeile (37,9% vs. 31,4%).
Aceste discrepanțe ridică semne de întrebare privind eficiența și echitatea actualelor practici clinice, care tind să privilegieze pacienții simptomatici sau vârstnicii, lăsând descoperite segmente întregi ale populației, aparent sănătoase.
Deficiențele modelelor actuale de predicție a riscului
Majoritatea ghidurilor internaționale de prevenție cardiovasculară recomandă utilizarea scorurilor de risc, precum SCORE2 sau Framingham, pentru stratificarea indivizilor în funcție de factori precum vârsta, tensiunea arterială, statusul lipidic, fumatul și diabetul. Cu toate acestea, studiul de față confirmă că, în practică, aceste modele nu oferă o acuratețe suficientă pentru a identifica indivizii aflați în pragul unui eveniment acut.
Dintre pacienții care prezentau atât factori de risc, cât și simptome documentate, peste 50% nu primeau niciun tratament cardiovascular preventiv. Chiar și dintre cei care au avut consulturi medicale înainte de infarct, doar o minoritate beneficiau de tratamente precum statine, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie sau agenți antitrombotici.
Bolile cardiovasculare la femei, importanța simptomelor atipice
Spre deosebire de multe studii anterioare care subestimau prevalența bolii coronariene la femei, cercetarea actuală a inclus un procent important de paciente (42,3%). Acestea aveau o vârstă medie mai mare la momentul infarctului (73 vs. 68 de ani), însă erau mai predispuse să prezinte simptome, să fi consultat anterior un medic și să urmeze terapie preventivă.
Deși aceste date sugerează o îmbunătățire a îngrijirii cardiovasculare la femei, diferențele de vârstă și manifestările clinice atipice rămân aspecte ce necesită atenție și abordări adaptate.
Necesitatea unui nou model de prevenție
Studiul subliniază ineficiența unui model medical centrat pe simptome. Este evident că o proporție considerabilă de infarcte apar în absența semnelor clinice prealabile. În acest context, este esențială dezvoltarea și implementarea unui model de prevenție centrat pe identificarea precoce și stratificarea riscului, chiar și în absența simptomelor.
Abordări emergente includ utilizarea scorurilor genetice poligenice, analiza biomarkerilor precum lipoproteina(a), integrarea inteligenței artificiale în interpretarea imaginilor cardiovasculare și implementarea screeningului imagistic prin tomografie coronariană în populațiile asimptomatice. Aceste direcții, deși promițătoare, necesită validare în studii randomizate care să evalueze impactul asupra reducerii incidenței IM și sustenabilitatea economică.
Acest studiu reprezintă una dintre cele mai ample evaluări ale contextului premergător infarctului miocardic primar. Constatările sale trag un semnal de alarmă cu privire la lacunele majore din prevenția actuală, care nu reușește să identifice și să trateze adecvat persoanele cu risc crescut, mai ales pe cele tinere, asimptomatice sau fără contact recent cu sistemul medical.
Pentru a reduce semnificativ povara bolilor cardiovasculare, este necesară o schimbare de paradigmă în sănătatea publică și practica clinică: de la reacție la prevenție activă, de la abordări generaliste la instrumente de predicție personalizate. Numai printr-o astfel de tranziție, integrând progresul tehnologic, genomic și digital, se poate atinge un control mai eficient al riscului cardiovascular în populație.
Citește și
- STUDIU. Un nou marker imagistic depistează timpuriu ateroscleroza coronariană la adulții tineri
- 1 din 4 pacienți cu infarct miocardic prezintă simptome atipice, care nu sunt recunoscute ca o urgență medicală