STUDIU. Riscul de cancer de sân și de ovar ar putea fi evaluat prin testarea modificărilor epigenetice din probe de citologie cervicală
Testarea celulelor de la nivelul colului uterin ar putea deveni o metodă de selecție a femeilor care au risc înalt de a dezvolta și alte tipuri de cancere, în afară de cele determinate de infecția cu HPV. Două studii publicate recent în Nature Communications raportează o nouă metodă care permite identificarea persoanelor predispuse la apariția cancerului de sân și a celui ovarian, în stadii pre-simptomatice, prin analiza unor markeri epigenetici. Rezultatele sunt preliminare și urmează a fi validate în studii mai ample, însă ar putea sta la baza obținerii unor noi instrumente de screening pentru cele mai frecvente tipuri de cancere care apar la femei, la fel cum este Testul Babeș-Papanicolau folosit pentru depistarea cancerului de col uterin.
Scopul inițial al studiului a fost dezvoltarea unui test de screening care ar putea determina simultan cele patru tipuri de cancere care determină cele mai multe decese în populația feminină: cancerul de col uterin, cancerul endometrial, cancerul de sân și cancerul ovarian.
Testul WID (Women’s Risk Identification) este similar testului Babeș-Papanicolau, însă acesta analizează modificările epigenetice și detectează cu până la 30% mai multe cazuri de cancere sân și cancer ovarian, comparativ cu metodele standard.
Modificările epigenetice desemnează un set de mecanisme prin care se modifică activitatea genelor fără schimbarea secvenței de nucleotide de la nivelul ADN-ului (arată care sunt genele activate sau inactivate la un moment dat). Acestea includ atât modificări biochimice directe ale moleculei de ADN, cât și modificări ale interacțiunii dintre ADN și proteine, modificări ale conformației ADN-ului. Cea mai cunoscută modificare biochimică directă asupra ADN-ului este metilarea, prin care o grupare metil se adaugă în anumite zone din molecula de ADN. Cel mai frecvent, acestea apar la nivelul insulelor CpG, care sunt regiuni în care se repetă secvența a două nucleotide (unitățile de bază ale ADN-ului: citozina urmată de guanină).
Studiile publicate în Nature au pornit de la ideea că determinarea profilului de metilare a ADN-ului poate indica predispoziția unei persoane de a dezvolta o anumită formă de cancer, cu mult timp înainte de apariția tumorii.
În Europa, peste 250.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu cancer de sân, ovarian și de col uterin. Mai ales în ceea ce privește cancerul ovarian, nu există încă o metodă de screening validată pentru depistarea persoanelor asimptomatice, iar 75% din cazuri sunt identificate în stadii avansate, în care metastazele sunt deja prezente.
Pentru primul studiu publicat în Nature au fost colectate probe de la 242 femei diagnosticate cu cancer ovarian și 869 de femei fără cancer ovarian, din 15 centre europene. Femeile înrolate aveau vârste de peste 18 ani, fără istoric de histerectomie și nu au primit tratament oncologic în ultimii doi ani. Din probele prelevate de la nivelul colului uterin, au fost analizate situsurile CpG și s-a observant un profil de metilare diferit în cazurile de cancere ovariene comparativ cu grupul de control. Pe scurt, rezultatele au fost următoarele:
- Testul WID-OC identifică 71,4% dintre cazurile de cancer ovarian la femeile cu vârste de sub 50 ani și 54,5% din cazurile de cancer la femeile de peste 50 ani.
- Testul a fost validat ulterior într-un alt grup de femei, dintre care 47 aveau cancer ovarian și 225 erau sănătoase. Riscul de cancer ovarian era semnificativ crescut în grupul în care indexul WID era înalt.
Autorii recomandă precauție în interpretarea acestor rezultate. Sunt necesare studii suplimentare, pe cohorte mai mari, pentru a se evalua dacă persoanele selectate pe baza unui WID-OC înalt obțin beneficii în cazul în care sunt direcționate mai departe pentru teste suplimentare (prin metode imagistice sau prin evaluarea ADN liber circulant).
În ceea ce privește cancerul de sân, metoda standard pentru detectarea bolii în fazele incipiente este mamografia, care însă nu este la fel de eficientă pentru femeile tinere la care densitatea țesutului mamar este ridicată. Prin analiza celulelor prelevate de la nivelul colului uterin de la 329 de femei cu cancer de sân agresiv și 869 de femei sănătoase, s-a dezvoltat un algoritm similar celui folosit pentru cancerul ovarian, WID-BC-index. Într-o cohortă separată care a inclus 225 de cazuri de control și 112 cazuri de cancer mamar, WID-BC a identificat femeile cu cancer de sân cu o acuratețe de 81%.
Rezultatele arată că modificările epigenomice cuantificate prin această metodă reflectă predispoziția pentru apariția cancerului în țesuturi sensibile la hormoni. Indicele oferă informații independente de localizarea tumorii sau de caracteristicile metastazelor la nivelul ganglionilor limfatici și nu reprezintă un biomarker pentru boala avansată.
Cele două metode ar putea fi folosite ca teste de screening de linia I, iar în funcție de nivelurile de risc pe care le identifică pot indica persoanele care trebuie să urmeze teste adiționale. De exemplu, la femeile cu un indice WID-OC înalt s-ar putea realiza mai departe testarea markerului CA-125 și a ADN-ului liber circulant. Pentru femeile cu risc înalt de cancer de sân, determinat prin WID-BC, s-ar putea crește intervalele de monitorizare prin RMN, explică autorii.
Pentru validarea acestor teste ca instrumente de screening vor fi necesare studii mai ample, relevante la nivel populational. O altă direcție importantă de cercetare este combinarea acestor indicatori pentru a se dezvolta un singur test WID care să evalueze riscul pentru cele mai frecvente tipuri de cancere (cancer de sân, ovarian, endometrial și cancerul de col uterin) din populația feminină. De asemenea, se evaluează eficacitatea modulatorilor de receptori de progesteron pentru prevenția cancerelor agressive de sân și ovar.
Citește și:
- #DecodămCancerul. Epigenomica, o nouă dimensiune a oncologiei de precizie. Care sunt factorii care influențează expresia genelor și ce rol au în apariția cancerului?
- EUROSTAT: România rămâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani