STUDIU. Stresul afectează inima la nivel molecular și crește riscul de boli cardiovasculare
Un nou studiu publicat în Journal of Molecular and Cellular Cardiology arată că stresul afectează nu doar creierul, ci și inima la nivel molecular. Cercetătorii de la UC Davis Health au analizat modul în care stresul psihosocial, generat de factori precum zgomotul, aglomerația și lipsa somnului, contribuie la bolile cardiovasculare. Folosind modele animale, aceștia au demonstrat că doar 10 zile de stres acut sunt suficiente pentru a declanșa inflamația și modificări subtile ale funcției cardiace, subliniind cât de rapid poate stresul să afecteze sănătatea inimii.
Analiza s-a concentrat pe inflamazomii NLRP3 care reprezintă un element esențial al sistemului imunitar înnăscut, având un rol central în recunoașterea și răspunsul la agresiuni celulare. Funcționează ca un complex multiproteic care, odată activat, determină activarea caspazei-1, enzimă responsabilă pentru procesarea și maturarea unor citokine proinflamatorii majore, precum IL-1β și IL-18. Aceste citokine contribuie decisiv la inițierea și amplificarea inflamației, sprijinind apărarea organismului împotriva infecțiilor microbiene și a leziunilor tisulare.
Cercetătorii au descoperit că stresul psihosocial activează acești inflamazomi printr-un lanț de reacții ce implică stres la nivel de reticul endoplasmatic (ER) și calea de semnalizare JAK/STAT. Odată activați, inflamazomii determină eliberarea de molecule pro-inflamatorii care pot deteriora țesutul cardiac și accelera progresia bolii. Aceasta este prima dovadă directă că stresul de mediu poate activa inflamazomii în mod specific în celulele inimii.
Aceste rezultate au implicații importante pentru sănătatea umană. Adoptarea unui stil de viață echilibrat rămâne cea mai eficientă modalitate de a reduce impactul stresului, însă acest lucru nu este întotdeauna posibil pentru persoanele expuse permanent la poluare, zgomot sau dificultăți sociale. Prin identificarea stresului la nivelul ER și a activării inflamazomilor ca mecanisme centrale, studiul deschide noi perspective pentru dezvoltarea unor terapii. Intervențiile capabile să blocheze aceste procese ar putea diminua efectele nocive ale stresului asupra inimii, chiar și atunci când factorii stresori nu pot fi eliminați complet.
În prezent, echipa de la UC Davis investighează modul în care stresul psihosocial cronic influențează interacțiunea dintre creier și inimă, microbiomul intestinal și procesele biochimice sistemice. Scopul principal este transpunerea acestor descoperiri moleculare în intervenții clinice capabile să reducă inflamația și să protejeze sănătatea cardiovasculară. Prin consolidarea colaborărilor cu clinicieni și instituții partenere, cercetătorii urmăresc dezvoltarea unor strategii terapeutice inovatoare, cu aplicabilitate directă în îmbunătățirea prognosticului pacienților.
Citește și:
- #AHA23. Stresul cronic, depresia și anxietatea cresc riscul de boli cardiovasculare
- STUDIU. Stresul cronic și o alimentație nesănătoasă pot duce la dezvoltarea timpurie a cancerului pancreatic
- CE SPUN STUDIILE de la ESC Congress 2020 despre legătura dintre stilul de viață sănătos și sănătatea cardiovasculară