STUDIU. Succesul transplantului de organe, influențat de compoziția microbiomului intestinal

  • Acces la inovație
Adriana Boată
19 iulie 2024
Citit de 161 ori.

Un studiu recent, publicat în Gut, arată legătura dintre dezechilibrul microbiomului intestinal (disbioză) și riscul crescut de deces în rândul celor care primesc transplant de organe. Rezultatele contribuie la o înțelegere mai profundă a relației dintre microbiom și rezultatele pe termen lung asupra sănătății, în special la pacienții care au suferit transplanturi de organe solide (SOTR).

Disbioza intestinală se corelează cu un risc mai crescut de deces din cauza cancerului, infecțiilor și bolilor cardiovasculare. Aceste mecanisme s-au menținut indiferent dacă organul transplantat a fost un rinichi, ficat, inimă sau plămân. Unul dintre autorii lucrării, Johannes Björk, PhD, de la University Center Groningen din Olanda, a declarat pentru publicația Inside Precision Medicine că studiile anterioare ale echipei sale au indicat că pacienții transplantați suferă adesea o pierdere a bacteriilor care produc butirat. Acestea produc acizi grași cu lanț scurt, care joacă roluri cruciale în intestin, inclusiv acționând ca agenți antiinflamatori, combătând obezitatea și menținând integritatea peretelui intestinal.

abonare

„Disbioza intestinală experimentată de primitorii de organe este parțial determinată de utilizarea unor medicamente imunosupresoare puternice care previn respingerea organelor, împreună cu o utilizare frecventă a antibioticelor. Deci, deși salveză vieți, imunosupresoarele sunt clar o sabie cu două tăișuri”, a completat acesta.

Citește și: Metaboliţii produşi de microbiomul intestinal pot indica pacienţii care vor dezvolta reacţia de rejet a grefei în urma transplantului alogen de celule stem

Studiul a analizat 1.337 de metagenomuri derivate din probe fecale de la 766 de receptori de rinichi, 334 de ficat, 170 de plămâni și 67 de inimă, ca parte a studiului TransplantLines Biobank and Cohort. Aceste probe au fost comparate cu cele de la 8.208 indivizi din populația generală din nordul Olandei. Vârsta medie a persoanelor care au primit transplant a fost de 57 de ani, majoritatea fiind bărbați. În medie, pacienții primiseră transplanturile cu 7,5 ani înainte de studiu.

Pe parcursul unei perioade de urmărire de 6,5 ani, 162 dintre ei au murit – 88 de rinichi, 33 de ficat, 35 de plămâni și șase receptori de inimă. Dintre cei decedați, 28% au murit din cauza infecțiilor, 23% din cauza bolilor cardiovasculare, 23% din cauza cancerului și restul de un sfert din alte cauze.

Prin metode statistici și de învățare automată au fost identificate două tipare care prezintă variația ale microbiomului general, asociate atât cu mortalitatea de toate cauzele, cât și cu cea specifică cauzei.

23 de specii bacteriene asociate cu mortalitatea de toate cauzele au fost identificate. Abundența a patru specii de Clostridium, Hangatella hathewayi și Veillonella parvula a fost asociată cu o mortalitate mai mare din cauza infecțiilor.

Niveluri ridicate de Ruminococcus gnavus, împreună cu niveluri scăzute de specii producătoare de butirat, cum ar fi Germigger formicilis, Firmicutes bacterium CAG 83, Eubacterium hallii și Faecalibacterium prausnitzii, s-au asociat cu o mortalitate crescută prin cancer.

„Rezultatele noastre susțin dovezile emergente care arată că disbioza intestinală este predictivă pentru supraviețuirea pe termen lung, indicând că terapiile de țintire a microbiomului intestinal ar putea îmbunătăți rezultatele pacienților,” au concluzionat autorii.

Cu toate acestea, aceștia avertizează că sunt necesare mai multe cercetări preclinice pentru a înțelege mecanismele subiacente înainte de a proiecta terapii direcționate asupra microbiomului intestinal pentru a îmbunătăți rezultatele pe termen lung. Acest studiu deschide noi căi pentru intervenții terapeutice menite să moduleze microbiomul intestinal pentru a îmbunătăți sănătatea și longevitatea receptorilor de transplant de organe.

Citește și:


➤