Microbiomul pielii influențează riscul de a fi mușcat de țânțari. Cum ne putem proteja?
Ţânţarii Aedes aegypti sunt de 100 de ori mai atraşi de persoanele care au o producţie crescută de acizi carboxilici, la care contribuie microbiomul cutanat, conform unui studiu desfășurat în cadrul Rockefeller University din New York. Rezultatele studiului au fost publicate în Cell și ar putea să contribuie la dezvoltarea de noi produse care să prevină înțepăturile țânțarilor prin alterarea microbiomului cutanat sau prin mascarea substanţelor implicate, astfel oprind răspândirea bolilor transmise de aceștia.
Bolile transmise prin muşcătura de țânțar afectează 700 de milioane de persoane în fiecare an, fiind de așteptat ca acest număr să crească în anii următori din cauza încălzirii globale, deoarece aceste insecte hematofage și-au extins teritoriul. Țânțarii Aedes aegypti pot transmite numeroase boli, precum febra dengue, febra galbenă și Zika. Deşi se observase că ţânţarii preferă anumite persoane, baza ştiinţifică a acestui fenomen a fost puţin descrisă până în prezent.
Pentru a nu expune participanţii la studiu în mod direct la ţânţari, au fost utilizate materiale de nylon pe care aceştia le-au purtat pe brate, fiind astfel colectate substanțele de pe piele care stimulează olfactiv ţânţarii. Materialele purtate au fost apoi tăiate în bucăţi mici şi plasate între 2 uşi cu capcană în cutii transparente, în care erau foarte mulţi ţânţari. La deschiderea capcanelor, insectele alegeau să intre acolo unde erau bucăţile de material.
A fost numărat câţi ţânţari au fost atraşi de fiecare probă. Probele care au atras cei mai mulţi ţânţari au provenit de la persoanele care au avut un nivel mai ridicat de acizi carboxilici la nivel cutanat. Timp de 3 ani, aceiaşi participanţi au atras ţânţarii, indiferent de variaţiile alimentare şi de şamponul utilizat.
Toate persoanele produc acizi carboxilici prin intermediul sebumului de la nivel cutanat. Sebumul este procesat de microorganismele cutanate care colonizează pielea, producând şi mai mulţi acizi carboxilici. În cantităţi ridicate, aceşti acizi produc un miros neplăcut care atrage femelele de ţânţari. Acest miros nu este perceput de aparatul olfactiv uman, însă ţânţarii sunt foarte sensibili şi îl pot simţi, indiferent de utilizarea parfumurilor.
Prin urmare, variaţiile compoziției în acizi carboxilici de la nivel cutanat ar putea să varieze în funcţie de microbiom, care este unic la fiecare persoană. Deși este clar că acizii carboxilici se asociază cu atragerea ţânţarilor, este posibil ca aceştia să nu fie singurii compuşi implicaţi în acest fenomen.
Citeşte şi:
- UPDATE 2021: Statele Unite autorizează primul program de combatere a țânțarilor „răi” cu țânțari „buni”, care datorită modificărilor genetice reduc răspândirea bolilor
- Microbiomul uman – în dinamică din prima până în ultima zi de viaţă. Cum ajută înţelegerea sa pentru prevenția și tratarea bolilor?
- STUDIU. Sute de mii de asocieri între metaboliţii plasmatici şi microbiom. Este starea noastră de sănătate dictată de microbiom?