STUDIU. „Zonele Albastre”, validate științific: regiunile unde oamenii depășesc frecvent 90 de ani sunt reale
Un studiu recent, publicat în jurnalul The Gerontologist, adresează criticile apărute în ultimii ani cu privire la veridicitatea Zonelor Albastre („blue zones”), acele regiuni de pe glob în care populația supraviețuiește neobișnuit de mult. Autorii descriu în detaliu modul în care s-au desfășurat procesele de validare ale vârstei în locurile respective, confirmând autenticitatea datelor pentru patru astfel de zone: Sardinia, Ikaria, Okinawa și Nicoya.
De-a lungul ultimilor ani au apărut numeroase comentarii cu privire la vârstele locuitorilor din Zonele Albastre, acestea depășind adesea 90-100 de ani. Criticile atrăgeau atenția asupra unor potențiale erori sau chiar fraude, ori asupra unei capacități scăzute de a ține evidența datelor. Autorii studiului publicat în The Gerontologist combat aceste argumente, afirmând faptul că cercetările realizate în Zonele Albastre sunt bazate pe surse documentare independente care provin din multiple domenii, precum: dovezi care atestă nașterea și decesul persoanelor, arhive ale bisericilor, reconstrucție genealogică, registre militare și electorale, interviu în persoană.
De când a fost pentru prima dată introdus termenul de „Zone Albastre” în literatura științifică, în urmă cu mai bine de 20 de ani, aceste regiuni au făcut obiectul numeroaselor studii din care au reieșit perspective valoroase cu privire la sănătatea umană.
„Afirmații extraordinare cu privire la longevitate au nevoie de dovezi extraordinare. Ceea ce arătăm prin acest studiu este faptul că Zonele Albastre originale întâlnesc, și uneori chiar depășesc, criteriile stricte de validare utilizate la nivel global pentru confirmarea longevității umane excepționale. Faptul că aceste zone pot apărea și dispărea oricând întărește valoarea științifică. Permite cercetătorilor să studieze modul în care factorii sociali, culturali și ai stilului de viață pot influența îmbătrânirea sănătoasă în timp” – afirmă pentru News Medical, Dr. Austad, AFAR’s Scientific Director, Co-Principal Investigator of the National Institute on Aging’s Nathan Shock Centers of Excellence in the Basic Biology of Aging Coordinating Center.
În prezent, există patru „Zonele Albastre” validate independent, regiuni în care comunitățile de oameni trăiesc sănătos și neobișnuit de mult: Sardinia, Italia; Okinawa, Japonia; Ikaria, Grecia și Peninsula Nicoya, Costa Rica. Un aspect comun care se regăsește la toate aceste locuri este nivelul de izolare. Sardinia, Ikaria și Okinawa sunt regiuni care ocupă fie integral, fie părți din insule, în timp ce Nicoya face parte dintr-o peninsulă care, până de curând, era greu accesibilă. Această izolare geografică poate face posibilă existența unor profile culturale și genetice unice. În afară de această particularitate, cele patru Zone sunt cât se poate de diferite între ele.
Zonele Albastre nu sunt nici statice și nici permanente. Odată cu trecerea timpului, aceste regiuni pot dispărea, sau, din contră, se pot forma noi candidați. Dacă până acum au beneficiat de un oarecare grad de izolare, modernizarea tehnologică, migrația populațiilor și modificări aduse stilului de viață pot avea un impact negativ asupra longevității. Aceste efecte pot fi deja observate în Okinawa și câteva regiuni din Nicoya.
Studiile realizate în Zonele Albastre sugerează că longevitatea observată aici nu se explică printr-un singur factor, ci printr-o combinație de elemente de stil de viață și context social. Oamenii din aceste regiuni au, în general, o alimentație predominant vegetală, bazată pe alimente simple și puțin procesate, sunt activi fizic pe tot parcursul vieții, și mențin legături sociale puternice. De asemenea, stresul cronic pare mai redus, iar sentimentul de apartenență la comunitate și existența unui scop clar în viață joacă un rol important. Toți acești factori, acționând împreună pe termen lung, pot contribui la o îmbătrânire mai lentă și la o durată a vieții mai mare, fără a elimina însă influența genetică sau a contextului socio-economic.
Autorii studiului reafirmă că aceste regiuni rămân printre cele mai valoroase „laboratoare naturale” pentru înțelegerea îmbătrânirii sănătoase. Pot da naștere la multiple perspective și direcții de cercetare cu privire la modul în care sunt interconectați factorii genetici, sociali și cei care țin de stilul de viață pentru o viață sănătoasă și longevivă.
Citește și:
- Caravana Misiunii UE privind Cancerul, la Lerești – cum prevenim printr-un stil de viață sănătos
- Oamenii trăiesc mai mult, dar nu și mai sănătos: creșterea longevității aduce cu sine și mai multe cazuri de cancer, diabet și boli cardiovasculare
- Creșterea speranței de viață este foarte lentă în secolul ’21, în ciuda progreselor în medicină