Alegerile alimentare și riscul de obezitate la copii, influențate de dieta părinților
Un nou studiu publicat în revista Nutrients analizează impactul greutății și obiceiurilor alimentare ale părinților asupra alimentației copiilor preșcolari din Italia, subliniind rolul esențial al unei nutriții corecte în primii ani de viață pentru prevenirea problemelor de sănătate pe termen lung. Cercetarea, desfășurată la Istituto Stomatologico Italiano din Milano, a inclus 171 de copii cu vârste cuprinse între 1 și 6 ani, împreună cu părinții acestora. Au fost colectate date demografice, măsurători antropometrice și informații detaliate despre alimentația copiilor, având ca principal obiectiv caracterizarea tiparelor alimentare și analiza influenței stilului de viață parental asupra acestora.
Rezultatele au arătat că 65% dintre copii au fost alăptați exclusiv pentru o perioadă medie de 5.9 luni, iar diversificarea alimentației a început, în medie, la 6.2 luni, în conformitate cu recomandările nutriționale internaționale. Totuși, consumul de suc de fructe (de mai mult de trei ori pe săptămână), precum și aportul de proteine și zahăr, au depășit limitele recomandate. S-a observat că acei copii care aveau o greutate corporală mai mare decât cea considerată normală pentru vârsta lor au consumat mai devreme lapte de vacă, consumau mai multe grăsimi și mai puțini carbohidrați. În plus, copiii ai căror ambii părinți erau supraponderali sau obezi consumau mai mulți carbohidrați, comparativ cu copiii ai căror părinți aveau o greutate normală. De asemenea, s-a observat o corelație între greutatea la naștere a copiilor și indicele de masă corporală (IMC) al mamei, sugerând o posibilă influență genetică asupra riscului de obezitate.
Un alt aspect semnificativ identificat în studiu a fost influența numărului de copii din familie asupra obiceiurilor alimentare. În familiile numeroase, copiii au consumat mai frecvent băuturi îndulcite cu zahăr înainte de vârsta de doi ani și au fost alimentați mai devreme cu lapte de vacă, ceea ce poate avea implicații negative asupra sănătății metabolice pe termen lung. De asemenea, s-a evidențiat influența puternică a părinților asupra preferințelor alimentare ale copiilor, observându-se o respingere frecventă a legumelor și a peștelui, în timp ce alimentele preferate au fost pastele, dulciurile și produsele de patiserie.
Citește și: CE SPUN STUDIILE despre impactul obiceiurilor alimentare nesănătoase asupra copiilor
Concluziile cercetării subliniază necesitatea implementării timpurii a strategiilor de prevenire a obezității infantile, având în vedere rolul crucial al părinților în formarea obiceiurilor alimentare ale copiilor. Se recomandă programe educaționale pentru familii, promovând alegeri alimentare echilibrate și reducerea consumului de băuturi îndulcite, mai ales în familiile numeroase. Studiul subliniază necesitatea cercetărilor viitoare pentru a analiza impactul factorilor socio-demografici asupra sănătății copiilor pe termen lung.
Citește și:
- STUDIU. Alimentația nesănătoasă afectează calitatea somnului profund și accelerează procesele de îmbătrânire
- INFOGRAFIC. Percepția tinerilor europeni asupra sectorului alimentar: 65% declară că nu au primit suficientă informație cu privire la regulile unei alimentații sănătoase în timpul școlii
- O alimentație bogată în vegetale poate scădea riscul de îmbătrânire prematură la supraviețuitorii cancerelor pediatrice