Alimentele ultra-procesate explicate: cum influențează creierul, intestinul și metabolismul, crescând riscul de obezitate

Health literacy

Andra Păun
09 august 2025
Citit de 107 ori.

Epidemia globală de obezitate este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică ale secolului XXI, afectând toate grupele de vârstă și regiunile lumii. Pe baza unui articol cuprinzător de tip review publicat în 2025 în Nature Reviews Endocrinology, care sintetizează cele mai recente dovezi privind rolul alimentelor ultraprocesate în obezitate, se confirmă că prevalența excesului ponderal și a obezității s-a dublat în ultimele patru decenii, cu un impact semnificativ asupra sănătății publice prin creșterea riscului pentru boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, anumite tipuri de cancer și alte afecțiuni cronice.

Această criză a fost alimentată în mare măsură de schimbările profunde în dieta și stilul de viață la nivel global, printre care consumul tot mai ridicat de alimente ultraprocesate joacă un rol central.

Citește și: Obezitatea, asociată cu cel puțin 13 tipuri de cancer

Alimentele ultraprocesate reprezintă produse alimentare industriale fabricate prin procese complexe, care implică extragerea, rafinarea, combinarea și adăugarea unor ingrediente precum zahăr, grăsimi, aditivi, îndulcitori artificiali și arome, în scopul de a le face mai atractive ca și gust, aspect sau textură. Aceste produse includ chipsuri, băuturi carbogazoase, dulciuri, fast-food și alte gustări sărace în fibre și nutrienți esențiali. Consumul global de alimente ultraprocesate a crescut semnificativ în ultimele decenii, în special în țările cu venituri ridicate, unde pot reprezenta peste jumătate din aportul caloric zilnic, dar și în țări cu venituri medii, unde această tendință este în creștere rapidă.

Majoritatea alimentelor ultraprocesate conțin combinații de grăsimi, zaharuri și sare în proporții care sporesc plăcerea consumului și pot genera un comportament alimentar compulsiv, asemănător dependenței. Datele din literatură sugerează că aceste caracteristici activează sistemele de recompensă ale creierului, sporind motivația pentru consum și potențialul pentru supraalimentare.

Studiile pe termen lung și meta-analizele indică o legătură clară între consumul ridicat al acestor tipuri de alimente și riscul crescut de supraponderalitate, obezitate și obezitate abdominală, cu creșteri ale riscului între 19% și 55%. Datele sunt consistente atât pentru adulți, cât și pentru copii și adolescenți, deși în aceste ultime grupe dovezile sunt mai puțin solide. Un studiu randomizat controlat efectuat în SUA, urmat de o replicare în Japonia, a demonstrat că, în ciuda unui conținut similar de calorii și macronutrienți, dietele bogate în alimente ultraprocesate determină un consum spontan mai mare de calorii (cu aproximativ 500-800 kcal/zi) și creștere în greutate pe termen scurt. Aceste rezultate indică faptul că factorii adiționali, dincolo de valoarea nutrițională clasică, contribuie la efectele UPF asupra greutății corporale.

Citește și: STUDIU. Consumul de alimente ultraprocesate crește riscul de mortalitate prematură

Procesarea alimentelor elimină structurile naturale care încetinesc digestia, iar nutrienții devin mai rapid absorbiți în intestinul subțire, ceea ce poate perturba eliberarea hormonilor care reglează apetitul, precum peptidele YY și GLP-1. În plus, conținutul redus de proteine și fibre în acestea, contribuie la o reglare deficitară a apetitului și la consum excesiv.

Citește și: #ASCO24. Agoniștii receptorului GLP-1, asociați cu scăderea riscului de cancere asociate obezității

Microbiomul intestinal joacă, de asemenea, un rol important în modul în care dietele bogate în alimente ultraprocesate influențează greutatea. Consumul frecvent modifică compoziția și funcția microbiotei intestinale, crește permeabilitatea intestinală și favorizează inflamația cronică de grad scăzut, asociată cu disfuncții metabolice. Îndulcitorii artificiali, comuni în aceste alimente, pot agrava aceste efecte, reducând diversitatea microbiană și stimulând un mediu inflamator care contribuie la dezechilibre energetice. Pe lângă acestea, alimentele ultraprocesate sunt frecvent asociate cu expunerea la substanțe chimice provenite din procesare și ambalare, cum ar fi microplastice, bisfenoli și ftalați, care au proprietăți de perturbatori endocrini. În ciuda dovezilor tot mai convingătoare, există încă lacune importante în cunoaștere care necesită cercetări suplimentare.

Citește și: CE SPUN STUDIILE despre impactul microplasticelor asupra sănătății

Dincolo de mecanismele fiziologice, și industria alimentară joacă un rol esențial în creșterea consumului de alimente ultraprocesate. Marketingul agresiv, accesibilitatea și prețurile scăzute fac aceste produse omniprezente și greu de evitat, în special pentru comunitățile defavorizate. Mărimea porțiilor și promovarea gustărilor între mese susțin un aport caloric excesiv, fără control conștient al consumului.

Pe baza acestor dovezi, experții recomandă politici publice menite să reducă consumul de alimente ultraprocesate, inclusiv reglementări mai stricte privind publicitatea către copii, etichetarea clară a produselor și măsuri fiscale. Exemple de bune practici vin din țări precum Chile sau Mexic, care au introdus taxe pe băuturile îndulcite și alimentele „junk food” și au adoptat strategii pentru a încuraja alimentația sănătoasă bazată pe alimente integrale.

Datele recente din World Obesity Atlas 2025 subliniază că majoritatea țărilor din lume sunt insuficient pregătite pentru a face față creșterii rapide a ratei obezității. Doar 7% dintre state dispun de sisteme de sănătate adecvate pentru a răspunde eficient acestei probleme, iar două treimi nu au implementat decât una sau nicio politică-cheie dintre cele necesare pentru prevenirea obezității, ca exemplu taxele pe băuturi îndulcite, subvenționarea alimentelor sănătoase sau restricționarea marketingului adresat copiilor. Până în 2030, numărul adulților cu obezitate va depăși 385 de milioane, o creștere de peste 145% față de 2010. Impactul este deja vizibil: în 2021, obezitatea a fost responsabilă de 1.6 milioane de decese premature cauzate de boli netransmisibile, cum ar fi diabetul de tip 2, cancerul și bolile cardiovasculare. Așadar, fără o abordare coordonată la nivelul întregii societăți, criza obezității va continua să alimenteze valuri succesive de boli cronice și să suprasolicite sistemele de sănătate, în special în țările cu venituri mici și mijlocii, care sunt cele mai expuse și cel mai puțin pregătite pentru a face față acestei epidemii.

În România, datele din 2022 provenite dintr-un studiu de tip observațional, realizat prin măsurători directe, care a inclus un eșantion reprezentativ la nivel național, format din 5380 de adulți cu vârste între 25 și 64 de ani, arată că 32.6% dintre bărbați și 30.6% dintre femei suferă de obezitate.

Citește și: